Insectele invadatoare afectează dur economia mondială – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Impactul insectelor invadatoare (care proliferează în afara mediului lor natural) este considerabil, având în vedere daunele privind bunuri şi servicii, costurile în materie de sănătate, pierderile din agricultură pe care le provoacă. Rezultatul în cifre al acestei evaluări este la nivelul minim, subliniază autorii acestei sinteze inedite publicate în Nature Communications.

Termita Coptotermes formosanus se numără printre cele mai distrugătoare insecte, potrivit echipei pluridisciplinare cu participarea CNRS, Université Paris-Sud, AgroParisTech şi Institut de recherche pour le développement (IRD).

Odată stabilită într-un loc, această termită nu a mai putut fi eradicată, iar stabilirea sa în Europa este posibilă din cauza schimbărilor climatice.

Tot în partea de sus a clasamentului, molia verzei (Plutella xylostella) provoacă pierderi de 4,1 miliarde de euro pe an, iar gândacul Tetropium fuscum, patru miliarde de euro, numai în Canada.

În domeniul sănătăţii, costurile cauzate de insectele invadatoare depăşesc 6,1 miliarde de euro pe an (fără a include paludismul – legat de un ţânţar prezent în mod natural – sau virusul Zika). Dengue este cea mai costisitoare maladie (84% din cheltuieli, numai pentru zonele în care aceşti ţânţari sunt invadatori). Virusul Nilului occidental reprezintă 15%.

Costul de 69 de miliarde de euro a fost însă obţinut pe baza a circa 700 de articole şi rapoarte şi de aceea ia în calcul în mică măsură specii şi regiuni mai puţin cercetate.

În acest calcul nu intră nici costul perturbării ‘serviciilor’ naturii (de exemplu, polenizarea culturilor).

Prin urmare, costul pierderilor provocate de aceste insecte ‘ar fi mai degrabă de 270 miliarde de dolari’, a declarat, pentru AFP, Franck Courchamp, autor principal şi director de cercetări în cadrul CNRS.

Situaţia ar urma să se înrăutăţească din cauza încălzirii planetare: costul ar urma să crească până în 2050 cu 18%, dacă nu se face nimic pentru a frâna dereglarea climei, potrivit studiului.

Franck Courchamp consideră că, pe lângă informarea publicului şi lupta împotriva schimbărilor climatice, soluţia constă în ‘biosecuritate’, măsuri pentru limitarea acestor invazii: supravegherea încărcăturilor sensibile provenite din anumite regiuni, legislaţii care să limiteze anumite exporturi necontrolate.

Acest tip de protocol este foarte eficient în anumite ţări ca Statele Unite sau Australia, a adăugat cercetătorul.