Costin Borc: Avem nouă proiecte depuse pe Planul Juncker, totalizând 586,5 milioane euro

‘La un moment dat, era o mare problemă cu proiectele dintr-un motiv foarte simplu. S-a crezut, cred că dintr-o neînţelegere, că planul Juncker este un fel de suplimentare de fonduri structurale nerambursabile şi că este o ocazie să fie propuse nişte proiecte care nu fuseseră incluse în fonduri structurale. De aceea, România a trimis la un moment dat un sertar de proiecte, din care niciunul nu a fost aprobat, pentru că erau nişte proiecte care nu aveau neapărat un profit economic. Planul Juncker este un plan de investiţii, este un plan de investiţii în Europa, un plan de investiţii profitabile, care să antreneze după ele creştere economică. Ce s-a întâmplat anul acesta? Am făcut destul de multă publicitate, atât în mediul public, cât şi în mediul privat. Mă bucur să spun astăzi că avem nouă proiecte de investiţii provenite din România în Planul de investiţii pentru Europa, totalizând 586,5 milioane euro’, a explicat Costin Borc.

Potrivit acestuia, un alt proiect, de 125 milioane euro, se află în analiză.

‘În plus, mai este un proiect public care se află în analiză, de 125 milioane euro, şi a fost semnat un prim acord pentru un împrumut de 15 milioane euro pentru un intermediar financiar’, a adăugat ministrul Economiei.

El a subliniat că, spre deosebire de România, ţările mai avansate profită mai uşor de planul Juncker, deoarece au intermediari financiari care să poată să porţioneze proiectele din plan.

‘România suferă, spre deosebire de multe alte ţări – şi aici este o discuţie pe care o avem cu Comisia referitoare la Planul Juncker. Ţările mai avansate, ţările occidentale, vechile state membre profită mai uşor de Planul Juncker, pentru că au şi intermediari financiari care să poată să porţioneze proiectele din Planul Juncker în proiecte mai mici. Adică, ai o bancă de dezvoltare care ia pe Planul Juncker un împrumut de 50 milioane de euro pe care îl foloseşte ca o platformă pentru investitori în turism. Planul Juncker, aşa cum este el adresat azi, se referă la proiecte de peste 10 milioane euro. Deci, noi trebuie să construim aceste platforme de investiţii’, a precizat Costin Borc.

Şeful de la Economie a menţionat că printre cele nouă proiecte depuse de România sunt şi proiecte private.

Conform portalului european pentru proiecte de investiţii, patru dintre proiectele româneşti sunt în sectorul energetic şi au fost depuse de Complexul Energetic Oltenia (un proiect pe producţia de energie din resurse regenerabile) şi Electrocentrale Bucureşti – ELCEN (trei proiecte pe eficienţă energetică la CET Sud, CET Grozăveşti şi CET Progresu).

Proiecte au mai fost depuse de Impulse şi Mark Twain International School Fundation, pe partea de capital uman, educaţie, de Zona Liberă Brăila, Regional Air Services şi Bio Farm Crucea (agricultură).

Planul de investiţii pentru Europa urmăreşte mobilizarea a cel puţin 315 miliarde euro în investiţii private şi publice pe o perioadă de trei ani. Obiectivele acestuia sunt: stimularea investiţiilor, creşterea competitivităţii şi sprijinirea creşterii economice pe termen lung în UE.

Planul a fost propus de Comisia Europeană în noiembrie 2014, în urma solicitării Consiliului European din iunie 2014 privind abordarea nivelurilor scăzute ale investiţiilor din UE, cu scopul de a stimula creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.