Statul nu ştie ce resurse de petrol şi gaze are România – Curtea de Conturi

Adaugă-ne ca sursă preferată

„ANRM nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale țării, evidențiate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea autorităţii, astfel că bunurile de natura resurselor de petrol au fost înregistrate la 31.12.2015, cu valoare de inventar „zero””, se arată în raportul de audit.

„La nivelul anului 2015, bunurile reprezentate de resursele de petrol ale ţării, evidențiate în cadrul a 496 zăcăminte petroliere (gaze naturale și țiței), au fost înregistrate individual cu o valoare de inventar „zero”.”, se mai arată în raportul de audit al Curţii.

Mai mult, inspectorii Curţii de Conturi mai arată că ANRM nu cunoaşte nici acum regimul juridic al terenurilor pe care sunt instalate sonde care extrag ţiţei şi gaze chiar de 40 de ani. De asemenea, Agenţia avea obligaţia să întocmească, potrivit legii, ceea ce se numeşte „Cartea Petrolieră”, un document cu toate datele referitoare la perimetrele petroliere, dar pe care nu a făcut-o.

Iată ce scrie în raport

„Conform art. 2 din Legea petrolului nr. 238/07.06.2004, Cartea petrolieră este instrumentul de evidenţă care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafeţelor aferente perimetrului dezvoltare şi exploatare, proprietatea, situaţia topografică a lucrărilor aferente operaţiunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol şi de producţie, precum şi datele referitoare la delimitarea perimetrelor şi operaţiunile petroliere efectuate în fazele de prospecţiune şi explorare. Atribuțiile ANRM în elaborarea şi gestionarea Cărților petroliere au fost prezentate atât în Legea petrolului nr. 238/07.06.2004, cât și în Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/07.06.2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2075/24.11.2004. (…) S-a constatat faptul că ANRM nu a elaborat Cartea petrolieră aferentă perimetrelor care formează obiectul acordurilor petroliere încheiate, deși instituția avea atribuții în acest sens. Totodată, ANRM nu deține, în toate cazurile, informații cu privire la regimul juridic a acestor terenuri în cadrul cărora se desfășoară operațiuni de exploatare petrolieră pe o perioadă îndelungată de 30-40 ani. (…) Efectul neîntocmirii Cărţilor petroliere pentru perimetrele în care au fost concesionate operaţiunile petroliere este reprezentat de riscul luării unor decizii eronate cu privire la concesionarea viitoare a unor perimetre petroliere şi declanșarea de litigii ulterioare datorate necunoașterii exacte a situației juridice a terenurilor unde au fost derulate operațiuni petroliere în perioadele anterioare”.

ANRM spune că îi este imposibil să determine valoarea rezerevelor de ţiţei şi gaze al ţării. „Cu privire la valoarea zǎcǎmintelor cuprinse în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, facem precizarea cǎ aceastǎ acțiune de stabilire a unei valori a unui zǎcǎmânt este practic imposibil de realizat și nu poate fi reglementatǎ prin vreun criteriu sau vreo procedurǎ de evaluare” le-au transmis cei de la ANRM inspectorilor Curţii de Conturi. Argument cu care inpectorii nu au fost de acord. „Argumentele prezentate de reprezentanții ANRM nu pot fi însuşite întrucât potrivit revederilor OMFP 1917/2005, valoarea de inventar a zăcămintelor de substanțe minerale solide, ape minerale, etc. se stabilește în funcție de nivelul actualizat al prețurilor „ţinând seama de nivelul relativ al preţurilor”.”, spune Curtea.

Potrivit unor evaluări ale BP, România are rezerve dovedite de petrol de circa 100 de milioane de tone şi reserve de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi (date 2015). Conform unor evaluări ale Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), rezervele dovedite de gaze ale României se vor epuiza în următorii 9 ani, iar cele de țiței în 12 ani, dacă nu vor fi făcute investiții pentru noi descoperiri de hidrocarburi.