CJUE susţine că acordurile comerciale negociate de UE trebuie aprobate de toate parlamentele naţionale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit CJUE sunt vizate toate tratatele de liber schimb care includ un tribunal special pentru tranşarea litigiilor între investitori şi state, adică toate acordurile bilaterale negociate de UE după Tratatul de la Lisabona din 2009.

Aceste tribunale de arbitraj, care au fost înfiinţate în cazul majorităţii acordurilor comerciale încheiate la nivel mondial, sunt foarte contestate de ONG-uri. Aceste tribunale sunt solicitate să intervină când o multinaţională care a făcut investiţii în străinătate face o plângere împotriva unui stat care adoptă o politică publică contrară intereselor multinaţionalei, astfel că aceasta din urmă solicită despăgubiri. Acest mecanism a permis grupului american Philip Morris să atace în justiţie Uruguayul pentru politica sa de combatere a fumatului sau grupului minier Oceanagold să dea în judecată Salvadorul pentru că această ţară a refuzat să îi acorde o autorizaţie de exploatare din motive de protejare a mediului.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a fost chemată marţi să se pronunţe asupra unui acord de liber schimb parafat în 2013 de Uniunea Europeană cu Singapore, la solicitarea Comisiei Europene. Verdictul CJUE este că acordul convenit de UE cu Singapore nu va putea intra în vigoare decât după ratificarea de către cele 38 de parlamente naţionale şi regionale din cele 28 de state membre ale UE. Această procedură poate fi una îndelungată, în condiţiile în care a fost nevoie de patru ani şi jumătate pentru a ratifica un acord de liber schimb convenit de UE cu Coreea de Sud în 2011.

Decizia CJUE este una obligatorie, astfel că acordurile negociate de Bruxelles cu Japonia, Mexic sau Vietnam vor trebui să fie aprobate şi de parlamentele statelor membre. Cu toate acestea, nimic nu împiedică UE ca, după terminarea negocierilor, să propună o aplicare provizorie sau parţială a acestor acorduri pe durata ratificării loc, cum a fost cazul pentru cel încheiat cu Coreea de Sud.

ONG-ul Greenpeace a salutat marţi într-un comunicat ceea ce a numit o victorie a democraţiei. ‘Această decizie impune o dezbatere cu privire la avantajele şi dezavantajele acordurilor comerciale’, a apreciat Greenpeace.

‘Comisia va evalua şi analiza cu atenţie opinia Curţii’, a declarat la rândul său purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, Margaritis Schinas.

Decizia CJUE aruncă însă o urmă de îndoială cu privire la soarta Acordului Transatlantic de Parteneriat Comercial şi Investiţii (TTIP), în condiţiile în prezent negocierile sunt într-un punct mort, având în vedere criticile formulate faţă de acest acord în mai multe state membre. De asemenea, există semne de întrebare cu privire la viitorul parteneriat ce urmează a fi convenit de Marea Britanie cu Uniunea Europeană, după Brexit. Premierul britanic Theresa May şi-a exprimat speranţa că cele două părţi vor ajunge rapid la un parteneriat sub forma unui acord de liber schimb însă decizia CJUE înseamnă că Londra va trebui să aştepte până când toate statele membre UE vor aproba acest acord.