Tudose: Este posibil ca România să nu mai poată exploata zăcămintele de la Roşia Montană

„Eu nu cred că vom pierde (procesul cu Gariel Resources – n. red.) (…) Ei invocă foarte multe investiţii făcute, dar investiţiile le-au făcut în: salvăm patrimoniul de acolo, au mai făcut o biserică, au plătit nişte oameni. Ei au tras acum linie, au adunat toate acele cheltuieli şi au zis: uite cât am investit noi. Stai puţin că tu ai spus că investeşti în mailing, în săpat după aur, nu în spoturi la TV, nu în drumuri, nu în muzee (…) Una e să sapi şi alta e să-ţi dăm voie să faci orice. Ei, chiar orice nu merge”, a declarat Mihai Tudose la România TV, citat de News.ro.

Tudose a spus că fostul premier Dacian Cioloş ar trebui să dea explicaţii cu privire la decizia de a cere la UNESCO declararea zonei Roşia Montană ca arie protejată natural.

„Poate îl întrebaţi şi pe domnul Cioloş de ce în ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona a declarat-o arie protejată natural şi a trimis hârtiile pe la UNESCO. Adică nu mai sapi o gropiţă acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată, lucru care probabil că va conta la acel arbitraj. De ce a făcut-o nu ştiu, dar probabil că va trebui să răspundă dânsul (…) El era şeful la tribul acela de tehnocraţi, ăla deştept care ne tot dă lecţi acum. Să spună că habar nu a avut, lucru pe care tind să îl cred, pentru că nu prea ştia ce se întâmplă pe acolo, dar întrebăm atunci pe celebrul ministru al Mediului (…) Pe 4 ianuarie, în guvernarea îngrozitor de foarte tehnocrată s-a întâmplat acest lucru. Era încă guvernul Cioloş pe aici prin clădire”, a mai spus şeful Executivului.

El a susţinut că că România nu va mai putea exploata resursele minerale de la Roşia Montană dacă această zonă va fi declarată arie protejată, precizând că anularea la UNESCO a procedurii iniţiate de către Guvernul Cioloş este greu de realizat.

„E greu până te acceptă, dar după ce te-au acceptat, e aproape imposibil să te retragi. Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organele internaţionale de profil. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis. Acolo sunt zăcămintele noastre. Putea să o declare protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam să spunem că acolo trăieşte ultima specie de libelulă şi apoi constatam că libelula nu mai e şi nu a lăsat moştenitori. Nu cred în coincidenţe”, a conchis Tudose.

Senatorul USR Mihai Goţiu a avertizat marţi că Executivul pregăteşte retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO şi îi acuză pe guvernanţi de faptul se pregătesc „să facă blat” în litigiul de la Washington, pentru a nu se afla adevărul despre modul în care Gabriel Resources a cheltuit sute de milioane de dolari în România cu politicienii, experţii, jurnaliştii şi agenţiile de publicitate şi PR care au susţinut proiectul minier.

Reacţia senatorului USR vine după ce într-un articol publicat în ediţia online a ziarului „Adevărul” se prezintă un punct de vedere semnat de o consilieră din minister, în care se pretinde că asumarea depunerii dosarului Roşia Montană la UNESCO de către fostul ministru al Culturii Corina Şuteu ar afecta şansele României în arbitrajul de la Washington, în care compania Gabriel Resources solicită despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.

„E o minciună şi o dezinformare grosolană. Includerea în Lista Patrimoniului Universal ar reprezenta recunoaşterea internaţională, la cel mai înalt nivel posibil, a valorii excepţionale a patrimoniului cultural şi natural de la Roşia Montană. O asemenea recunoaştere ar fi o oportunitate uriaşă, o şansă fantastică pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor locale din toţi Munţii Apuseni şi oraşe din apropiere, ca Abrud, Câmpeni, Baia de Arieş, Zlatna, Brad, Alba Iulia, Teiuş ori Aiud. Ce nu se spune însă în acest punct de vedere e că Roşia Montană se bucură de protecţie, indiferent de includerea sau neincluderea ei în UNESCO. În timpul mandatului de ministru al Culturii al senatorului USR Vlad Alexandrescu situl de la Roşia Montană a fost inclus, în integralitate, pe Lista Monumentelor Istorice din România şi a fost înscris în Lista indicativă UNESCO. În acest sens, atât Legea privind protejarea monumentelor istorice nr. 422/2001 (art. 10 şi 11), cât şi Legea Minelor nr. 85/2003 (art. 11) arată cât se poate de clar că activităţile miniere distructive pe terenurile pe care se află asemenea monumente este interzisă”, a explicat Mihai Goţiu.