Taxa clawback a crescut cu 4,5 pp în trimestrul al treilea. Consecinţa: mii de medicamente ieftine ar putea dispărea de pe piaţă anul viitor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în trimestrul al treilea al acestui an la 19,42% faţă de doar 14,91% – în aceeaşi perioadă a anului 2016, iar estimările APMGR, bazate pe cele ale Ministerului de Finanţe, arată că acesta va creşte la 24% în ultimul trimestru din 2017.

„Din păcate, constatăm că am avut dreptate şi ne confruntăm cu o nouă creştere nesustenabilă a taxei clawback, în ciuda declaraţiilor Ministrului Sănătății, Florian Bodog, că nivelul acestei taxe este constant şi la o ‘valoare rezonabilă’. Anunţurile festiviste ale Ministrului nu mai pot acoperi dezastrul din domeniul asigurării medicamentelor pentru populaţie şi considerăm că se impune demisia domnului Bodog,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

APMGR solicită Guvernului să modifice de urgenţă formula de calcul a taxei clawback, dacă nu se doreşte falimentarea producătorilor de medicamente generice, dar şi privarea populaţiei cu venituri mici şi a bolnavilor cronici de şi mai multe medicamente de bază.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România susţine introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice ca soluţie pe termen scurt, fără impact bugetar, pentru menţinerea accesului la tratament pentru pacienţii români.

Mai mult, APMGR atrage atenţia că păstrarea actualului mod de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice în următorul an va duce la dispariţia de pe piaţă a altor mii de medicamente cu preţuri mici. Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă Cegedim, 60% dintre cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţa românească în perioada următoare costă mai puţin de 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români care fabrică doar generice.

„Reiterăm autorităţilor şi opiniei publice că medicamentele generice nu fac obiectul contribuţiei de tip clawback nicăieri în Europa. Aplicarea acesteia în continuare este direct responsabilă de distrugerea industriei farmaceutice generice locale şi de îngrădirea şi mai mult a accesului la tratament pentru pacienţii cu cele mai mici venituri, în contradicţie cu obiectivele programului de guvernare,” a mai declarat Mihai.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia-a Sun Pharma company, Teva, Zentiva – o companie Sanofi.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producție în Bucureşti, Cluj-Napoca, Tîrgu Mureş şi Constanţa, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice care acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu circa 1,5% la PIB şi asigură peste 8.000 de locuri de muncă.