Autostrada Ardeal – Moldova, blocată. DNA anchetează un contract pentru Târgu Mureş – Ditrău – surse

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis pe 7 iulie 2017 o solicitare către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în urma unui raport primit de la Curtea de Conturi.

DNA a cerut documentele privind revizuirea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş – Ditrău, parte a şoselei de mare viteză ce va lega Transilvania de Moldova, spun sursele noastre.

Solicitarea a venit în urma raportului Curţii de Conturi din noiembrie 2016 în care se constată „irosirea banului public” prin contractarea unui nou studiu pentru o autostradă, fără să se ţină cont că mai fusese realizat un alt studiu de fezabilitate.

Este vorba despre contractul de „Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş-Ditrău”, atribuit pe 20 mai 2015 Asocierii Aecom Ingenieria – Consitrans – Search Corporation pentru suma de 22,71 milioane de lei (circa 5 milioane de euro).

Contract suspendat de două ori

Deşi semnat în urmă cu peste doi ani, contractul pentru Târgu Mureş – Ditrău nu a fost pus în aplicare, fiind suspendat deja de două ori, prima dată din cauză lipsei de fonduri iar a doua oară din cauza unor aspecte semnalate de către Curtea de Conturi, potrivit CNAIR.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a explicat pentru ECONOMICA.NET că nu a dispus suspenderea contractului, ci reanalizarea acestuia în condiţiile în care valoarea contractului de revizuire a studiului de fezabilitate este de peste şase ori mai mare decât cea a studiului realizat în 2010, de circa 767.000 de euro.

Studiile mai vechi, maculatură inutilă

Inspectorii Curţii de Conturi au constatat în urma unui control efectuat în 2016 că programarea revizuirii SF-ului pentru Autostrada Târgu Mureş – Ditrău a fost făcută avându-se în vedere executarea unui studiu de fezabilitate nou, fără a se ţine seama în nicio măsură de documentele existente în studiul iniţial, cel puţin formal, recepţionate şi achitate ca fiind corespunzătoare.

În urma controlului, Curtea de Conturi a mai dispus extinderea verificărilor de către CNAIR asupra tuturor cazurilor similare din perioada 2013-2015, stabilirea întinderii eventualelor prejudicii determinate de plata studiilor de fezabilitate (SF) realizate şi neutilizate, studii ulterior revizuite, fără a se avea în vedere documentele/informaţiile din SF-ul iniţial (reactualizarea acestora fiind în realitate execuţia unor SF noi pentru aceeaşi investiţie) şi recuperarea acestuia, potrivit legii.

O situaţie similară există în cazul Autostrăzii Sibiu – Piteşti, cea mai aşteptată şosea de mare viteză din România. Pentru acest proiect au fost realizate studii de prefezebiliate în anii ’90 iar în 2008 a fost finalizat studiul de fezabilitate efectuat de către IPTANA cu francezii de la Egis, pentru două milioane de euro. Ulterior, în 2015, a fost atribuit un nou contract la un preţ de peste trei ori mai mare pentru revizuirea studiului de fezabilitate Asocierii Spea – Tecnic, care nici măcar nu a reuşit să-l finalizeze.

În ciuda eşecului revizuirii studiului de fezabilitate şi avertismentelor Curţii de Conturi, mai multe voci din domeniu susţin că în cazul Sibiu – Piteşti trebuie să se refacă SF-ul pe secţiunile din mijloc.

Pentru a accelera proiectului şi a nu pierde banii europeni, conducerea CNAIR a decis lansarea licitaţiei în baza SF-ului din 2008. La fel a procedat şi cu şoseaua de mare viteză Craiova – Piteşti, pe care a lansat-o la licitaţie în baza studiului mai vechi, anulând procedura pentru contractarea unui nou studiu de fezabilitate.

În ciuda criticilor cu privire la calitatea documentaţiei mai vechi, CNAIR a primit zeci de oferte pentru realizarea acestor obiective strategice din Master Planul General de Transport, dar şi din Programul de Guvernare al PSD.

Rămâne de văzut ce va întampla şi în cazul Autostrăzii Ploieşti – Braşov, pe care Guvernul vrea să o construiască cu sprijinul Băncii Mondiale. Pentru această autostradă există Studiu de Fezabilitate finalizat în 2006 şi Acord de Mediu eliberat în 2007.

Autostrada Montana, blocată cel puţin câţiva ani

Dacă cele două proiecte din jurul Piteştiului ar putea începe anul viitor, autostrada peste Carpaţii Orientali ar putea fi întârziată cel puţin câţiva ani, din cauza declanşării anchetei DNA. Acest proiect este aşteptat de locuitorii Moldovei, singura provincie istorică a ţării fără autostrăzi.

Deşi este de peste şase ori mai mare faţă de preţul studiului iniţial, costul de 5 milioane de euro al revizuirii studiului de fezabilitate pentru tronsonul Târgu Mureş – Ditrău este însă sub nivelul anunţat de fostul guvern, de 300 de milioane de euro pentru revizuirea studiilor de fezabilitatea şi proiectarea celor trei tronsoane ale autostrăzii Târgu Mureş – Ditrău – Iaşi – Ungheni (Montana).

În prezent legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe traseele DN 15B – DN 15 şi DN 15 – DN 12C – DN 13B care fac faţă cu greu fluxului sporit de trafic.

În acest context, Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni devine o alternativă atractivă pentru traficul internaţional de tranzit care se va desfăşura între Coridoarele de Transport Pan-european nr. IV şi IX.

În 2012, când s-a ajuns la un cost de 9 miliarde de euro pentru autostrada care urmează să lege Ardealul de Moldova, Compania de Drumuri a anunţat că vor fi reanalizate soluţiile tehnice şi se vor face propuneri de reducere a costurilor.

Mai nou, costul autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, cu o lungime totală de 310 kilometri, este estimat la 4,07 miliarde de euro, conform Master Planului General de Transport, realizat tot de către Aecom. Aceasta ar fi cea mai scumpă autostradă din România.