Dăncilă împrumută primarii din banii de privatizare pentru construcţia de drumuri, locuinţe, creşe

Guvernul Dăncilă pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă prin care primarii localităţilor şi comunelor din România pot lua cu împrumut din banii obţinut de stat din privatizări. Motivul?

„Bugetul de stat și fondurile externe nerambursabile nu pot acoperi necesarul de finanțare al autorităților administrației publice locale. Nefinalizarea unor proiecte în domeniul alimentării cu apă sau a salubrizării poate conduce la aplicarea unor proceduri de infringement de către Comisia Europeană întrucât au fost asumate termene de conformare”, se arată în nota de fundamentare a proeictului de act normativ. 

Astfel, guvernanţii spun că este necesară crearea unui „mecanism de împrumut din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent generale al Trezoreriei Statului, pentru asigurarea finanțării proiectelor”. 

Primarii vor putea solicita în perioada 2018-2019 contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 500 de milioane de lei. Dar nmu oricum. 

Împrumuturile din veniturile din privatizare vor fi utilizate pentru asigurarea pachetului minin de servicii publice, dobânda este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, plus o marjă de 2 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului.

Perioada de rambursare este de până la 20 de ani, fără limită de îndatorare, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral. 

Termenul-limită pentru depunerea documentelor necesare împrumuturilor este 30 noiembrie 2018. 

Ce înseamnă pachetul minim de servicii publice 

Din planul de guvernare pentru perioada 2018-2020 al PSD face parte şi asigurarea unui pachet minim de servicii publice pentru fiecare localitate, asigurat din bani de la bugetul de stat sau fonduri nerambursabile. 

Cele 10 servicii sunt incluse în pachet sunt:

1. Sănătate: dispensar medical rural, centru medical de permanență;
2. Educație: școli, grădinițe, creșe;
3. Apă – canalizare: conformarea cu țintele obligatorii ale directivei 91/271/ EC;
4. Energie termică, electrică: iluminat public;
5. Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale, județene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete;
6. Salubrizare: conformare cuțintele obligatorii;
7. Cultură: cămin cultural;
8. Culte: reabilitare lăcaș de cult;
9. Sport: construcție/modernizare baze sportive pentru sport de masă și performanță;
10. Locuință: locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe de serviciu pentru specialiști, clădiri cu risc seismic. 

Se permite plata salariilor din excedentul bugetar 

În plus, actul normativ mai prevede ca primarii să poată folosi excedentul bugetului local din anii precedenţi pentru plata salariilor. Şi asta pentru că „în urma aprobării unei noi modalități de acordare a sumelor din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată au fost înregistrate sesizări de la unități administrativ-teritoriale prin care se aduce la cunoștință faptul că alocările stabilite prin sistemul de echilibrare a bugetelor locale sunt insuficiente pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare deși acestea înregistrează excedent”, se mai arată în documentul citat. 

Astfel, primăriile care nu-şi pot plăti angajaţii pentru că au mărit lefurile, dar al căror buget înregistrează excedent, vor putea folosi aceşti bani pentru acoperirea diferenţei. 

„Totodată, prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2018, autoritățile administrației publice locale pot utiliza excedentul bugetului local pentru a finanța și cheltuielile cu personalul, corecțiile financiare aferente proiectelor și sentințele civile definitive, numai în cazul în care din veniturile proprii și din sumele de echilibrare primite conform Legii bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, nu pot acoperi cheltuielile necesare acestor categorii de cheltuieli”, se arată în document.