Numărul insolvenţelor a crescut cu 28,07%, iar cel al suspendărilor cu 66,52%, în primele două luni – date ONRC

Cele mai multe firme şi PFA-uri au intrat în insolvenţă în judeţele Buzău – 280 (plus 35,27% faţă aceeaşi perioadă din 2017), Bihor – 104 (plus 31,65%) şi Covasna – 87 (plus 77,55%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 456 (plus 31,3%).

De asemenea, în perioada ianuarie – februarie 2018, un număr de 4.108 firme şi-au suspendat activitatea (plus 66,52%), iar 6.397 au fost dizolvate, număr în creştere cu 74,21%.

Insolvenţele din România rămân la un nivel de două ori mai mare faţă de media din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform datelor prezentate în februarie de oficialii Coface.

‘Anul 2017 a adus 8.256 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 3% faţă de 2016, când s-au înregistrat 8.053 de noi proceduri. În ciuda minimului din ultimii 15 ani, România raportează un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1.000 de firme active de 2,4%, ceea ce înseamnă de aproape două ori peste media din Europa Centrală şi de Est. În acest context, este mai important să evaluăm calibrul companiilor insolvente, din perspectiva pierderilor financiare cauzate creditorilor şi a dimensiunii sociale, prin locurile de muncă pierdute. Din această perspectivă, 2017 a înregistrat o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri peste 1 milion de euro, respectiv 326 firme, comparativ cu 333, în anul anterior’, conform sursei citate.

În ciuda acestui fapt, spun reprezentanţii companiei, pierderile produse creditorilor de către firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 miliarde lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,5 miliarde lei. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă raportate de firmele insolvente în 2017 se ridică la 47.578, cu 32% mai mic faţă de cel din anul anterior.

Cele trei greşeli majore ale firmelor care au intrat în incapacitate de plată sunt finanţarea deficitară a investiţiilor, investiţiile greşite şi politica agresivă a dividendelor.