Cu cât au crescut de fapt preţurile la gaze şi electricitate în România în 2017

DG Energy, directoratul pentru Energie al Comisiei Europene, a publicat datele referitoare la evoluţia preţurilor la gaze şi energie electrică în ultimul trimestru al anului trecut. Preţurile la consumator au crescut marginal la gaz, semnificativ la energie electrică, în comparaţie cu cele de la finalul lui 2016, dar mult mai puţin decât procentele avansate de unii politicieni români.
Mihai Nicuţ - mar, 27 mart. 2018, 21:04
Cu cât au crescut de fapt preţurile la gaze şi electricitate în România în 2017

Preţul mediu estimat de DG Energy pentru consumatorii casnici din România au fost, în al patrulea trimestru al anului 2017, de 3,23 eurocenţi/KWh, preţ cu toate taxele incluse. Este cel mai mic preţ din Uniunea Europeană. În ultimul trimestru al anului 2016, acelaşi preţ a fost, pentru România, de 3,20 eurocenţi, deci, pentru consumatorii casnici din România preţurile au crescut cu doar 1%. Preţurile finale ale gazelor la populaţie sunt încă reglementate în România.

La consumatorii industriali, DG Energy a constatat chiar o ieftinire. Preţul(fără TVA şi alte taxe care pot fi recuperate ulterior) era de 2,26 eurocenţi /KWh de gaz, pentru un consum cuprins între 28.000 şi 277.000 MWh anual. Aici preţul din România nu mai este cel mai mic din Europa (este mai ieftin în Marea Britanie, Bulgaria, Cehia şi Belgia), dar, dat fiind că în ultimul trimestru al anului 2016, conform aceleiaşi surse, preţul era de 2,35 eurocenţi, rezultă că, în România, preţul gazelor pentru consumatorii industriali a scăzut cu 3,8%. Piaţa este integral liberalizată.

La energie electrică, preţul cu toate taxele pentru consumatorii casnici din România, estimat de DG Energy, era de 13,82 eurocenţi/KWh, mai mare decât în Estonia, Lituania, Bulgaria, Croaţia şi Ungaria. În ultimul trimestru din 2016, preţul final estimat de DG Energy pentru consumatorii casnici din România era de 12,19 eurocenţi/kWh. Deci preţul a crescut cu 13,3%. Piaţa a fost doar partial liberalizată în anul 2017.

Pentru consumatorii industriali, preţul fără TVA şi alte taxe care pot fi recuperate era în România de 8,87 euroc enţ/kWh, în al patrulea trimestru al anului trecut, mai mare decât în Estonia, Lituania, Polonia, Danemarca, Belgia, Cehia, Ungaria, Slovenia şi Bulgaria. În ultimul trimestru din 2016, DG Energy estimase un preţ mediu de 7,34 eurocenţi. Aşadar, în România, preţul pentru marii consumatori industrali, piaţă liberalizată în întregime, a crescut cu 20%.

Comparaţia preţurilor la consumator calculate de DG Energy este relevantă în condiţiile în care unii oficiali români avansează alte calcule.

Deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi unul dintre cei mai vocali oficiali români pe teme de energie, a declarat, recent, că preţurile la gaze şi energie electrică au crescut cu 48% şi 4o%. Este adevărat că Iancu nu a specificat la ce fel de preţuri se referă (posibil la preţurile spot şi nu cele la consumator), dar iată declaraţia făcută acum câteva zile:

„Factura la energie a Uniunii Europene se ridică la 1,11 miliarde de euro pe zi, adică cea mai scumpă factură la energie din lume, iar noi, spre deosebire de celelalte state membre, avem o performanţă negativă fără precedent la nivel mondial. Am ajuns să înregistrăm o creştere a preţului la gaze naturale cu peste 48% într-un singur an şi la energie electrică cu peste 40%. Este fără precedent într-o ţară care are materii prime cu care îşi poate acoperi consumul intern în proporţie de 98% – şi vorbesc despre gaze naturale. Este o creştere generată strict de procesul de liberalizare. Această creştere se duce direct în afectarea competitivităţii economiei româneşti şi suportabilităţii consumatorilor”, a afirmat Iancu, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și
Parteneriatul dintre BCR și BID, care permite finanțarea IMM-urilor cu peste 1 miliard de lei, se schimbă. Noi servicii vor fi oferite clienților
Parteneriatul dintre BCR și BID, care permite finanțarea IMM-urilor cu peste 1 miliard de lei, se schimbă. Noi servicii ...
Banca Comercială Română (BCR) anunță că parteneriatul său cu Banca de Investiții și Dezvoltare din România (BID) pentru sprijinirea și finanțarea IMM-urile, prin mecanismul de garantare a......
România nu mai are nevoie de stimulente. Are nevoie de restructurare
România nu mai are nevoie de stimulente. Are nevoie de restructurare
România a ajuns într-un punct în care întrebarea nu mai este cum să stimuleze economia, ci cum să o facă să funcționeze ...
UE trebuie să „blocheze” marea invazie a produselor din China şi în alte sectoare, după acordul pentru mașinile chinezeşti – comisar european
UE trebuie să „blocheze” marea invazie a produselor din China şi în alte sectoare, după acordul pentru mașinile ...
Acordul care reduce la jumătate importurile de automobile hibride chinezeşti în Europa va trebui să fie urmat de o reechilibrare ...
Programul ANOFM – BAT România continuă să genereze oportunități de angajare în comunitățile afectate de contrabandă
Programul ANOFM – BAT România continuă să genereze oportunități de angajare în comunitățile afectate de contrabandă
Zece persoane aflate în evidența serviciilor de probațiune se află între absolvenții celei mai recente serii de cursuri ...