Proiectul „Pădurea de Mâine” continuă cu plantarea a peste 6.300 de puieţi în Parcul Naţional Călimani, Suceava

Proiectul "Pădurea de Mâine" a organizat cea mai amplă acțiune de voluntariat din județul Suceava, pe 12 mai, în Parcul Național Călimani. Au fost plantați 6.340 de puieți de molid, brad și larice.
Economica.net - mie, 16 mai 2018, 09:32
Proiectul

Pe 12 mai, proiectul „Pădurea de Mâine” a mobilizat aproape 600 de voluntari care au ajutat la reîmpădurirea cu 6.340 de puieți de molid, brad și larice pe o suprafață de 2 hectare de teren, situată în Parcul Național Călimani, pe raza localității Poiana Negrii, comuna Dorna Candrenilor.

Proiectul „Pădurea de Mâine” a fost lansat în septembrie 2017 în parteneriat de Asociația Administratorilor de Păduri, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Holzindustrie Schweighofer, pentru a ajuta proprietarii privați și administrațiile locale din toată țara să reîmpădurească suprafețele de fond forestier cu dificultăți de regenerare.

La debutul proiectului, în 2017, au fost plantate 4,7 hectare cu peste 21.210 de puieți la Poieni-Solca, iar în primăvara anului 2018 au fost plantate în total 6 suprafețe cu 142.640 puieți, în județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Suceava, Harghita și Covasna. „Pădurea de Mâine” sprijină micii proprietarii de pădure și furnizează puieți, material de plantare, logistică, voluntari și specialiști, acoperind toate costurile aferente. Sprijinul financiar, acordat în totalitate de Holzindustrie Schweighofer, se ridică la peste 1 milion de euro pentru a planta 1 milion de puieți în timpul celor 7 ani de proiect.

La evenimentul de sâmbătă, de la Poiana Negrii, au luat parte membri ai comunității locale, voluntari veniți din diferite părți ale județului, Salvamont Vatra Dornei, Asociația Vatra Dornei Tineret și angajați Holzindustrie Schweighofer de la fabricile din Rădăuți și Siret. Toate lucrările au fost supravegheate din punct de vedere tehnic de către specialiștii Ocolului Silvic Privat Dorna, Direcției Silvice Suceava prin Ocolul Silvic Dorna Candrenilor, precum și de către Administrația Parcului Național Călimani.

Parcul Național Călimani are o zonare internă: o zonă de protecție integrală în care nu se intervine absolut deloc și o zonă tampon care încearcă să limiteze impactul activităților antropice spre zona de protecție integrală. Astăzi ne aflăm în zona tampon și prin activitatea pe care o desfășurăm urmărim să sprijinim natura în pașii ei de a-și reocupa terenul. Se folosesc puieți de proveniență locală, și nu puieți aduși din altă parte, în așa fel încât șansa de prindere să fie foarte mare”, a menționat ing. Dan Grigoroaea, ranger în cadrul Parcului.

Ionuț Apostol, manager de proiect ,,Pădurea de Mâine”: ,,Mă bucur că în primăvara aceasta am revenit în Bucovina și că împreună dăm viață unei noi păduri. Este impresionant că astăzi s-au adunat aproape 600 de persoane care rezonează cu scopul proiectului nostru și că împreună putem ajuta natura. Pe lângă componenta tehnică și de mediu, proiectul nostru are și o componentă educațională. Este îmbucurător faptul că la aceste acțiuni ni s-au alăturat atâția tineri dornici să învețe despre pădure, să se implice și să fie un exemplu pentru toți cei din jur.

De asemenea, la eveniment, s-au alăturat, studenți, elevi și coordonatori de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul Teoretic ,,Ion Luca” Vatra Dornei, Școala Militară de Jandarmi Fălticeni, Liceul Tehnologic ,,Tomșa Vodă” din Solca, Colegiul ,,Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, Colegiul „Vasile Lovinescu” din Fălticeni, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” din Cajvana și Colegiul Tehnic „Petru Mușat” din Suceava.

Ne bucurăm că astăzi avem posibilitatea de a fi împreună atât de mulți. Este o ocazie extraordinară de a împărtăși pasiunea noastră pentru pădure și celor mai tineri și ne bucurăm că avem alături atât elevi dar și studenți de la Universitatea din Suceava. Chiar dacă, desigur, sunt multe păreri legate de faptul că avem din ce în ce mai puțină pădure sunt conștient că în astfel de situații totuși, această idee începe să devină mai puțin pregnantă. Ar trebui să vedem și partea aceasta mai puțin vizibilă a silviculturii – faptul că se execută numeroase lucrări de regenerare și aceasta este o preocupare permanentă a silvicultorilor, care se produce tot timpul. Sperăm ca prin proiectul Pădurea de Mâine să inducem această idee a faptului că pădurea este permanentă, este o resursă regenerabilă care poate fi folosită întrun mod sustenabil și responsabil o mulțime de ani de acum încolo.” a precizat Ciprian Palaghianu, director de proiect din partea Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură.
Suprafața de 2 hectare de la Poiana Negrii, aflată în proprietate privată, a fost afectată în ultimii ani de calamități naturale. Documentația de reîmpădurire a fost elaborată de Ocolul Silvic Privat Dorna, care administrează zona și care va supraveghea lucrările de plantare, completare și întreținere pentru instalarea unei păduri sănătoase și în anii ce urmează.

 

Despre Pădurea de Mâine

„Pădurea de Mâine” – un proiect multianual, național, elaborat de Asociația Administratorilor de Păduri și de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu sprijinul Holzindustrie Schweighofer. Proiectul răspunde unei nevoi urgente de reîmpădurire a terenurilor private. Terenurile forestiere s-au retrocedat în mai multe etape, iar diferite situații au dus, în unele cazuri, la degradarea pădurilor. Există subvenții pentru împădurire (pădurile plantate pe terenuri non-forestiere), dar nu pentru replantare în aceste zone.

Campania de replantare este deschisă oricărui proprietar privat de pădure și oricărei primării, care pot depune propuneri pe www.padureademaine.ro, o platformă în care potențialii solicitanți și orice parte interesată pot găsi informații detaliate despre proiect, metodologia și progresul acestuia.

În cadrul proiectului „Pădurea de Mâine” vor fi plantați 1 milion de puieți, cu scopul de a:

  • sprijini proprietarii de păduri care nu au capacitatea să regenereze pădurile degradate

  • crea un puternic impact pozitiv la nivelul comunităților locale, care vor fi implicate activ în proiect

  • contribui substanțial la conservarea resurselor forestiere, la prevenirea eroziunii, alunecărilor de teren și inundațiilor din zonele respective

Te-ar mai putea interesa și
Bogdan Putinică, Microsoft România: Pentru salarii mai mari este nevoie de competențe digitale. Este responsabilitatea Guvernului și a politicienilor să ducă țara înainte
Bogdan Putinică, Microsoft România: Pentru salarii mai mari este nevoie de competențe digitale. Este responsabilitatea ...
Transformarea digitală are un impact pozitiv asupra economiilor, iar un nivel crescut de competențe digitale în rândul cetățenilor este strâns corelat cu salarii mai mari, a declarat Bogdan......
Românii nu au uitat exclusivismul: 15 Ferrari, 15 Rolls-Royce și șapte Aston Martin înmatriculate în primele patru luni din 2024
Românii nu au uitat exclusivismul: 15 Ferrari, 15 Rolls-Royce și șapte Aston Martin înmatriculate în primele patru luni ...
Creșterea prețurilor și tensiunile internaționale nu au afectat apetitul românilor pentru mașini exclusiviste. În ...
Radu Burnete, director patronatul Concordia: Deşi veniturile au crescut, cheltuielile statului au crescut și mai mult
Radu Burnete, director patronatul Concordia: Deşi veniturile au crescut, cheltuielile statului au crescut și mai mult
Deficitul bugetar nu scade, ci creşte, după primul trimestru al acestui an, ceea ce este îngrijorător, în condiţiile ...
Autostrada Bucureștiului A0: Secțiunea dintre DN4 și A2 va fi dată în trafic cel târziu în august – secretar de stat
Autostrada Bucureștiului A0: Secțiunea dintre DN4 și A2 va fi dată în trafic cel târziu în august – secretar ...
Secțiunea de la nodul rutier cu DN4 până la A2 (circa 11 km) din lotul 1 al A0 Sud va fi dată în trafic cel târziu ...