Cum se schimbă mixul energetic al României: scad petrolul şi cărbunele, creşte substanţial gazul. Cifre şi explicaţii

Producţia de energie primară în viitor se va axa mult mai mult pe gaze naturale, care vor avea o pondere mult mai mare în mixul energetic, în detrimentul ţiţeiului şi al cărbunelui. Iată cum arăta „coşul” de energie anul trecut şi cum va arăta în anul 2021, potrivit CNP.

2017

Cărbune: 18,5%
Gaze: 33,2%
Ţiţei: 13,7%
Energie hidro, eoliană şi fotovoltaică: 8,2%
Energie nuclerelectrică: 11,3%
Lemn de foc (inclusive biomasă): 13,9%
Altele: 1,2%

2021

Cărbune: 17,2%
Gaze: 37,4%
Ţiţei: 12,5%
Energie hidro, eoliană şi fotovoltaică: 8,8%
Energie nuclerelectrică: 10,7%
Lemn de foc (inclusive biomasă): 12,3%
Altele: 1,1%

Aşadar, cea mai mare creştere intervine pe segmentul gazelor naturale, de peste 4 puncte procentuale, în condiţiile în care, potrivit prognozei, producţia totală de energie primară va creşte, treptat, ajungând în anul 2021 la 26,77 milioane de tone echivalent petrol, cu 6,6% peste nivelul din anul trecut.

Evoluţia pare a fi susţinută, pe de o parte, şi de creşterea producţiei de gaze naturale, atât onshore (descoperirea din zona Caragele, al Romgaz sau zăcământul Totea al Petrom) cât şi offshore-descoperirile făcute de Black Sea Oil and Gas (apă mică) şi Exxon/Petrom (apă adâncă)care însă nu au în încă decizia finală de investiţie, dar şi de creşterea cererii.

Citeşte şi:

România se află pe locul patru în Europa la producţia şi rezervele de gaze naturale – BP

Vasile Iuga şi Radu Dudău, autorii studiului „Perspectivele gazelor naturale în România și modalități de valorificare superioară a acestora”estimează că până în anul 2030 să fie retrase din funcțiune capacitate de generare a energiei eletrice de circa 1.800 MW pe bază de gaze naturale și 2.400 MW pe bază de cărbune. În ultimul deceniu au fost instalați 1.500 MW în centrale eficiente pe bază de gaze naturale. Dintre centralele noi, 400 MW sunt fără ciclu combinat, iar 630 MW sunt în cogenerare. În locul capacităților vechi, ce vor fi retrase în rezervă sau dezafectate, sunt necesare investiții în noi capacitate, pe gaze”.

Dincolo de gazele tot mai multe pentru producţia de energie, şi consumul populaţiei va creşte.

„În 2030, un număr probabil de 3,2 milioane de gospodării vor utiliza gaze naturale (45% din total), față de 2,5 milioane în 2015 (33% din total), ceea ce presupune o extindere a rețelelor de dis¬tribuție către noi zone de concentrare demografică și de activita¬te economică, precum și creșterea numărului de branșamente la rețeaua de distribuție” mai spun autorii studiului.