„Regenerabilii” care au dat România în judecată la ICSID nu au stabilit încă valoarea daunelor pe care le vor cere

„În legătură cu dosarul arbitral aflat pe rolul Curții Internaționale de Arbitraj a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) – ARB/18/19, inițiat de către un grup de companii cu sedii în Austria, Germania, Olanda, România și Cipru, vă precizăm că până la această dată investitorii nu au prezentat în mod concret o valoare a prejudiciului suferit, acesta urmând să fie dezvoltat și cuantificat pe parcursul procedurii arbitrale”.
Aceste este răspunsul primit de ECONOMICA.NET la solicitarea adresată Ministerului de Finanţe referitoare la valoarea pretenţiilor investitorilor în regenerabile care au dat în judecată statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Washington (ICSID).

Amintim că, la jumătatea lunii trecute, un grup de companii din Austria, Germania şi România, printre care una controlată de gigantul Samsung, care dezvoltă parcuri fotovoltaice în România, a intentat un process de arbitraj Internaţional la ICSID- centrul internaţional de soluţionare a disputelor de pe lângă Banca Mondială, pe tema energiei regenerabile.

Firmele care au trimis România în arbitraj sunt: LSG Building Solutions GmbH (Austria), Pressburg UK GmbH (Germania), Green Source Consulting GmbH (Austria), Solluce Romania 1 B.V. (Olanda), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Germania), Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (Romania), Anina Pro Invest Ltd (Cipru), Giust Ltd (Cipru).
Solluce Romania 1 BV, controlată de gigantul sud-coreean Samsung, LJG Green Source Energy Beta și LSG Building Solutions sunt implicate în dezvoltarea parcului solar de 45 MW din comuna Slobozia, județul Giurgiu, aflat în funcțiune. Pressburg deţine, împreună cu Anina Pro Invest, firma Solar Electric Mostiştea, care operează un parc fotovoltaic de 4,5 MW.

Litigiul ar viza nerespectarea de către România a ECT (Energy Charter Treaty – Tratatul Cartei Energiei), un document care a fost semnat de România în anul 1994. Mai précis, reducerea schemei de sprijin pentru regenerabile.

Lege nouă

Totuşi, după momentul în care cererea de arbitraj a fost introdusă la ICSID, legea referitoare la schema de sprijin pentru susţinerea energiei verzi a fost adoptată de Parlament, şi are mai multe prevederi benefice pentru industrie.
Astfel, amânarea celor două certificate verzi, din cele şase la care aveau dreptul investitorii în fotovoltaice, va mai avea loc doar până la începutul anului 2021, an din care „fotovoltaicii” vor primi din nou cele şase certificate în loc de patru, şi, în plus, vor recupera, în tranşe lunare până în 2030 cele două certificate amânate.

Citeşte şi:

Sistemul feed-in-tariff este introdus în noua legislaţie pentru energia verde. Când va fi aplicat

Potrivit unor calcule ale unor specialişti din piaţă, asta înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2021, „fotovoltaicii” vor primi şapte CV pe MWh produs (cele şase reîntregite plus câte unul din cele amânate), ceea ce ar însemna circa 200 de euro pentru fiecare MW produs.

În plus, impactul în factură ale certificatelor verzi va creşte, etapizat, de la 11,7 euro/MWh în anul 2018, la 14,5 euro/MWh, începând din anul 2022.

De asemenea, dacă ANRE şi Guvernul se vor ţine de cuvânt, investitorii vor putea alege între actualul sistem, bazat pe certificate verzi, şi o viitoare schemă cu tarif fix garantat în funcţie de tehnologie, denumit feed-in-tariff premium, ale cărei detalii urmează să fie stabilite de stat.