Doar unul din patru pasageri aplică pentru compensaţii în cazul bagajelor pierdute sau deteriorate

Conform studiului, mai mult de 73% dintre pasagerii europeni nu aplică pentru compensaţii legate de pierderea, întârzierea sau deteriorarea bagajului, când acest lucru se întâmplă din cauza companiilor aeriene. Potrivit legii, respectiv convenţiei de la Montreal, semnată şi de către România, în cazul în care operatorul aerian este vinovat de acest lucru, pasagerul este îndreptăţit să ceară compensaţii care pot fi între 1.525 şi 3.500 de dolari.

La nivelul Europei, bagajele a 44% dintre pasageri au fost întârziate, pierdute sau deteriorate. Studiul AirHelp arată că cele 3 motive principale pentru care pasagerii nu aplică sunt următoarele: nu ştiu că au dreptul la compensaţii (31%), nu ştiu ce drepturi au în relaţia cu operatorii aerieni (26%) şi nu se deranjează să completeze o astfel de cerere (24%). Practic, se observă că la nivel naţional şi european, pasagerii nu cunosc Convenţia de la Montreal şi nu sunt conştienţi de drepturile pe care le au.

Indiferent dacă un pasager zboară pe destinaţii din România sau în una dintre cele 120 de ţări care au ratificat Convenţia de la Montreal, dacă întâmpină probleme legate de bagajul său, pe durata călătoriei, are dreptul la compensaţii. Suma maximă oferită pentru un bagaj la cală, pierdut sau deteriorat, este între 1.525 şi 3.500 de dolari (echivalentul a 1.315 şi 3.017 euro). Pentru a putea obţine compensaţia, pasagerul trebuie să reclame pierderea sau deteriorarea bagajului înainte de a pleca de la aeroport. Dacă există un bagaj ale cărui bunuri depăşesc 1.131 de SDR (‘moneda’ stabilită prin convenţie de către FMI, 1 SDR = 0,85 euro), pasagerul trebuie să notifice compania aeriană înainte de check in, pentru a putea obţine o compensaţie mai mare.

„Companiile aeriene trebuie să se străduiască mai mult şi să-şi educe pasagerii. În condiţiile în care operatorii cresc taxele aferente îmbarcării bagajelor, majoritatea nu ştie că sunt 120 de state care au ratificat convenţia, inclusiv România, motiv pentru care cetăţenii lor au dreptul la compensaţii. Studiul nostru arată că pasagerii au încă foarte multe lucruri de învăţat când vine vorba de drepturile lor. Tocmai acest lucru ne-a determinat să lansăm AirHelp, pentru a veni în sprijinul şi educarea pasagerilor”, spune Laura Kauczynski, reprezentant AirHelp.

Studiul realizat de AirHelp mai arată arată că pasagerii sunt nesatisfăcuţi de companiile aeriene, 37% dintre ei afirmând că acestea îi tratează urât. Mai mult, 1 din 5 pasageri afectaţi de întârzierea sau anularea cursei este abandonat de către compania aeriană în aeroport sau nu îi sunt oferite destule informaţii cu privire la zborul său. Astfel, din totalul pasagerilor care aplică pentru compensaţii, 66% dintre ei reuşesc să le şi primească.

AirHelp este liderul mondial în obţinerea de compensaţii, ajutând pasagerii să înţeleagă care sunt drepturile lor şi să primească despăgubiri pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate. Din 2013, când AirHelp a fost fondată, compania a ajutat peste şapte milioane de pasageri să primească despăgubiri în valoare de 800 de milioane de euro.