Statul: Autostrada Unirii nu trece de experţii UE pentru finanţare. Unicul drum nou rentabil peste Carpaţii Orientali ar fi Braşov-Bacău – surse

Singura autostradă peste Carpaţii Orientali care se califică pentru finanţarea din fonduri europene este Braşov – Bacău (A13), rezultă dintr-o analiză realizată la cererea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în cadrul acordului de asistenţă PASSA, încheiat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI).

În cadrul studiului au fost analizate patru trasee:

• Cluj – Bistriţa – Suceava
• Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni
• Târgu Mureş – Sighişoara – Bacău
• Braşov – Bacău

„Din analiza cost – beneficiu se poate constata că singurul proiect uşor peste limita de rentabilitate este Autostrada Braşov – Bacău„, au spus sursele noastre, citând analiza experţilor.

Potrivit lor, varianta Braşov – Bacău se califică pentru fondurile europene, fiind singura care îndeplineşte condiţiile de rentabilitate, cu un coeficient  mai mare de 5%.

„Se sugerează să se meargă pe o singură variantă, Braşov – Bacău, pentru că dacă se va merge pe două, atunci se va împărţi traficul şi ar pica ambele variante”, mai spun sursele noastre, cu referire la studiu.

Variante autostradă Ardeal – Moldova în studiul BEI – PASSA

Conform informaţiilor Economica, varianta Tg Mureş – Iaşi – Ungheni (A8) ar fi avut un MZA (trafic mediu zilnic anual) de doar 3.000, de peste trei ori mai mic faţă de cel aferent unei autostrăzi. În plus, din cauza numeroaselor arii protejate pe care le traversează, nu ar fi primit niciodată Acord de Mediu, document fără de care nu poate fi eliberată ulterior Autorizaţia de Construire. În aceste condiţii, A8, botezată şi Autostrada Unirii, nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate pentru obţinerea de finanţare din fonduri UE, mai spun sursele noastre.

Autostrada Unirii, finanţabilă sau nu din fonduri UE?

Pe de altă parte, comisarul european Corina Creţu a declarat în repetate rânduri că România poate primi finanţare europeană pentru Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni. De asemenea, Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor a aprobat marţi proiectul pentru realizarea autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş, fondurile europene nerambursabile fiind menţionate ca posibilă sursă de finanţare. Cea mai scumpă variantă de traversare a Carpaţilor Orientali este susţinută de asemenea şi de către mai multe ONG-uri, care strâng semnături pentru A8.

Având în vedere informaţiile contradictorii, ECONOMICA.NET a solicitat un punct de vedere BEI/JASPERS şi Ministerului Fondurilor Europene cu privire la eligibilitatea proiectului A8 pentru obţinerea de fonduri UE. 

Dušan Ondrejicka, reprezentantul BEI în relaţia cu presa din România, ne-a declarat la telefon că instituţia pe care o reprezintă nu a fost contactată de către autorităţile române pentru proiectul A8. Şi chiar dacă ar fi fost, BEI nu ar comenta pe proiectele în care are calitatea de consultant, potrivit acestuia.

Pe de altă parte, într-un document al Ministerului Transporturilor (galerie foto), datat încă din martie 2018, este menţionată implicarea BEI în cadrul proiectului A8, atât prin intermediul programului de asistenţă PASSA, cât şi prin experţii JASPERS. Surse din cadrul Ministerului Fondurilor Europene confirmă la rândul lor implicarea BEI în proiectul A8.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) beneficiază de asistenţă tehnică din partea experţilor Băncii Europene de Investiţii (BEI), în baza Acordului de servicii de asistenţă pentru implementarea proiectelor PASSA. Acordul semnat între Ministerul Fondurilor Europene şi BEI prevede acordarea de asistenţă pentru pregătirea şi implementarea proiectelor din perioada de programare 2014-2020.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Ministerul Fondurilor Europene au semnat în decembrie 2015 un nou Memorandum de inţelegere pentru perioada de programare 2014-2020 care are anexat un format standard de contract de asistență tehnică (PASSA), atât pentru a asigura sprijin în vederea susţinerii reformelor structurale, investiţiilor din sectorul public, creşterea absorbţiei Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în perioada de programare 2014-2020, cât și pentru a pregăti perioada de programare următoare (după 2020).