Wind Europe: România ar trebui să opteze pentru energie eoliană, care este cea mai ieftină

„Există suficient loc în România pentru instalarea de noi turbine eoliene. În primul rând, este vorba despre spaţiu geografic. În al doilea rând, cererea de energie este în creştere în România, deci România trebuie să construiască ceva, fie noi centrale pe cărbune, fie nucleare, fie noi turbine eoliene. Dintre cele trei, construirea de turbine eoliene este cea mai ieftină variantă, face sens economic pentru România să construiască noi turbine”, a spus Dickson.

Potrivit acestuia, preţul energiei generate de un parc eolian nou pe uscat este între 30 şi 65 de euro pe MWh.

„Vântul în România este foarte bun, mai bun decât media europeană. Nu văd de ce preţul în România nu ar putea fi spre limita inferioară a acestui interval pe care vi l-am dat. Este mai ieftin decât construirea de noi centrale pe cărbune şi gaz şi mult mai ieftin decât noi centrale nucleare”, a continuat el.

Reprezentantul Wind Europe a mai spus că tehnologia a evoluat, iar acum turbinele produc mai mult decât în trecut, astfel că vor putea fi mai bine integrate în sistem.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Niculae Havrileţ, consilier al ministrului Energiei, a afirmat că România şi-a propus pentru 2030 să atingă o ţintă de energie regenerabilă de 32% din consum, faţă de 24% în prezent.

„Ţinta României va fi de 32% pentru 2030. Având în vedere că deja am depăşit cu 4% ţinta pentru anul 2020, încă 8% în următorii 12 ani este foarte posibil să fie instalaţi şi fără un suport financiar deosebit”, a spus reprezentantul Ministerului Energiei.

Potrivit acestuia, costurile în acest sector au scăzut foarte mult, de la 1,5 milioane de euro pe MW eolian instalat în 2007, la 600.000 – 700.000 de euro în prezent, ceea ce înseamnă că deja există competiţie între sistemele de producţie de energie electrică, surse clasice şi energie regenerabilă, fără să mai fie nevoie de un ajutor de genul certificatelor verzi.

În prezent, producţia de energie regenerabilă este subvenţionată de toţi consumatorii în factură, prin intermediul certificatelor verzi, astfel că toate aceste scăderi de costuri se vor reflecta şi în factura consumatorilor, a susţinut Havrileţ, care a fost şi preşedinte al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE) în perioada 2012-2017.

„În acest moment, efectul este acela că nu mai creşte partea din factură care este ajutorul dat producţiei de energie regenerabilă, dacă nu se mai dau ajutoare. Adică nu mai creşte factura. Dar, pe viitor, odată cu tranziţia spre energie curată şi eliminarea penalizărilor pe care le are energia electrică din surse poluante, mă refer la certificatele de dioxid de carbon, care sunt foarte scumpe, factura finală trebuie să fie în scădere”, a subliniat Havrileţ.

Totuşi, există şi reversul medaliei, respectiv costurile cu dezechilibrele în momentul în care producţia şi consumul nu mai sunt corelate. Aceste costuri de dezechilibru vor scădea şi ele foarte mult în momentul în care se va dezvolta tehnologia de stocare, a explicat el.

„România stă foarte bine la capitolul energie regenerabilă şi de aici problemele pe care le avem cu gestionarea ei. Uneori, când bate vântul foarte tare, o parte din energie se pierde, nu poate fi integrată în sistemul naţional. Tocmai de aceea se impun investiţii în stocarea de energie electrică, în baterii sau în alte forme de stocare”, a continuat sursa citată.

Havrileţ a amintit că, în septembrie, în România a fost pusă în funcţiune prima baterie, prin care se poate stoca 1 MW de energie electrică din producţia eoliană.

„Cred că este momentul să găsim cele mai bune reglementări pentru ca această energie care este stocată să poată fi integrată în sistemul de transport al energiei electrice, în piaţa de echilibrare, care ştim că este foarte scumpă”, a adăugat fostul preşedinte al ANRE.

În prezent, în România există turbine eoliene cu o capacitate de 3.105 MW, panouri fotovoltaice de 1.361 MW, microhidrocentrale de 342 MW şi centrale pe biomasă de 143 de MW.