Franţa ar putea avea un deficit bugetar de 3,4% din PIB în urma măsurilor anunţate de Emmanuel Macron

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ţinta iniţială de deficit a Guvernului de la Paris pentru 2019 era de 2,8% din PIB.

Creşterea deficitului vine după ce preşedintele Emmanuel Macron a anunţat luni seara o serie de măsuri care vizează relansarea puterii de cumpărare, încercând să calmeze protestul „vestelor galbene”. Oficialul francez a promis o serie de măsuri care merg în sensul creşterii puterii de cumpărare solicitate de protestatari: creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, nefiscalizarea orelor suplimentare din 2018 şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună. În plus, el le-a cerut angajatorilor care pot face acest lucru „să plătească o primă de sfârşit de an” care nu va fi fiscalizată

Analiştii se aşteaptă la o gaură în buget de zece miliarde de euro (11 miliarde de dolari) în urma implementării acestor măsuri.

„Ne-am asumat responsabilitatea de a avea un deficit mai ridicat decât am estimat, probabil la 3,4% din PIB. Dar va fi un vârf ciclic, nu o traiectorie structurală”, a declarat Ferrand.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei din Franţa a refuzat să comenteze declaraţia.

Şi comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a avertizat miercuri că Franţa nu va beneficia de un tratament preferenţial, în raport cu Italia, în cazul unui derapaj al deficitului bugetar ca urmare a măsurilor adoptate în ultimele zile în încercarea de a calma „vestele galbene”.

Italia se confruntă cu posibile sancţiuni din partea UE, după ce Comisia Europeană a respins proiectul de buget pe 2019 al autorităţilor de la Roma pentru că a apreciat că încalcă regulile referitoare la deficit.

Ministrul francez al Conturilor Publice, Gerald Darmanin, a estimat marţi la 2,5% din PIB deficitul public pentru 2019, avertizând că această cifră nu include şi impactul transformării unei reduceri temporare de impozit (CICE) într-o reducere permanentă. Dacă se ia în calcul şi impactul transformării CICE, deficitul public al Franţei ar urma să crească de la 2,5% la 3,4% din PIB, ceea ce ar însemna că Franţa ar depăşi limita de deficit de 3% din PIB cerută de Uniunea Europeană.

„Nu există standarde duble, regulile sunt aceleaşi pentru toţi”, a declarat Pierre Moscovici, cu ocazia unei conferinţe organizate de cotidianul Financial Times la Frankfurt. „Este exclus să existe un tratament privilegiat pentru unii şi unul excesiv de sever pentru alţii”, a adăugat Moscovici.

Însă acelaşi Pierre Moscovici, fost ministru francez de Finanţe, a adăugat că „regulile sunt deosebit de subtile şi complexe”, lăsând să se înţeleagă că există o marjă de manevră între Paris şi Comisia Europeană. Potrivit comisarului european, regulile Pactului european de stabilitate permit, în unele cazuri, derapaje bugetare. O deviaţie „temporară, limitată şi excepţională de la regulile europene care limitează deficitul public al unei ţări la 3% din PIB este admisibilă”, a afirmat Moscovici.

„Comisia Europeană înţelege că în contextul unor mişcări sociale şi ale unor revendicări puternice pentru reducerea dezintegrării regionale sau sociale, un guvern poate fi nevoit să adopte măsuri”, a explicat Moscovici. Comisarul european a adăugat că el nu este partizanul adoptării de sancţiuni nici pentru Italia şi nici pentru Franţa ci că doreşte să fie găsire soluţii pentru problemele bugetare ale ambelor ţări.