Taxa clawback suspendă dezvoltarea industriei de medicamente, susţine PRIMER

Adaugă-ne ca sursă preferată

Taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, a depăşit 25% în ultimul trimestru din 2018, cel mai mare nivel din 2015 încoace, potrivit datelor pe care PRIMER le-a remis Economica.

Evoluţia taxei clawback din trimestrul al treilea din 2015 până la finalul anului 2018 a condus la dispariţia din spitale şi farmacii a peste 2.000 de medicamente, majoritatea costând sub 25 lei şi fabricate în ţară, spune PRIMER.

„2018 a fost un an pierdut în dezvoltarea industriei româneşti de medicamente din cauza taxei clawback. Această taxă, care penalizează fabricile din ţară, obligându-le la plata unor sume de bani care nu au legătură cu veniturile realizate de acestea, face ca toate planurile de tehnologizare să fie oprite sau amânate pentru 2020. În plus, există un risc real ca încă o tranşă de medicamente care costa sub 25 lei să nu mai poată fi fabricate în ţară şi ca cei 8 milioane de pacienţi care le utilizează – în marea lor majoritate cu venituri mici şi pensionari – să nu le mai găsească în farmacii începând cu 2019”, declară Dragoş Damian, directorul executiv al PRIMER.

Rapoartele financiare depuse la autorităţile de resort de către siturile de producţie de medicamente din ţară, listate sau nu la bursă, arată că taxa clawback a ajuns, în 2018, la o pondere de peste 20% din cheltuielile operaţionale ale producătorilor de medicamente, devenind astfel „o povară inadmisibilă pentru aceştia”, spune PRIMER. „Am arătat pe întreaga durată a anului 2018 că taxa clawback este lipsită de transparenţă şi predictibilitate, şi că reprezintă peste 35% din preţul de producător al medicamentelor ieftine. Din păcate însă, am constatat că Ministerul de Finanţe refuză să înţeleagă aceste aspecte şi că nu s-au luat măsuri reale pentru a reduce pentru 2019 riscul dispariţiei medicamentelor care costă sub 25 lei, fabricate în România”, adaugă Dragoş Damian.

Citeşte şi:

Taxa clawback devine a doua cea mai mare sursă de bani la CNAS în 2019. Încasările estimate din taxă cresc cu peste 20% la 3,34 miliarde de lei

Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009, în contextul crizei economice, ca o măsură temporară prin care producătorii de medicamente acoperă deficitul de finanţare pentru consumul de medicamente. Taxa se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe).

Din Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România fac parte: AC Helcor, Antibiotice, B. Braun, Bioeel, Biofarm, Gedeon Richter, Labormed Alvogen, Laropharm, Magistra C&C, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia Sun Pharma, Vim Spectrum.

Producătorii de medicamente generice care fac parte din Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România au 18 fabrici de medicamente în ţară, unde se fac peste 1.500 de medicamente la standarde internaţionale.