30 de milioane de mici vor”sfârâi” pe gratare în minivacanţa de 1 Mai, românii preferă micii din carne de porc şi vită

Reprezentantul procesatorilor afirmă că în acest an evoluţia pestei porcine africane în România nu a ajutat foarte mult schimburile intracomunitare cu micii tradiţionali, cifrele raportate înregistrând un uşor regres faţă de anii precedenţi. 

„Din păcate evoluţia pestei porcine africane în ţara noastră şi-a pus amprenta şi asupra schimburilor intracomunitare de mici în spaţiul european, ca urmare a restricţiilor impuse de legislaţia în vigoare. Ca atare, în niciun caz nu putem vorbi de o creştere în volum a exporturilor, ci mai degrabă o stagnare, per ansamblu raportată la nivelul anului trecut sau chiar o uşoară scădere. Pieţele tradiţionale rămân în continuare cele din Italia, Spania, Marea Britanie, unde sunt comunităţile de români”, a spus Tănase. 

În 2018, în jur de 5-10% din totalul producţiei de mici luau calea exportului. 

În ceea ce priveşte evoluţia preţului cărnii şi al produselor din carne, reprezentantul ARC afirmă că este foarte dificil de făcut estimări din acest punct de vedere ţinând cont de conjunctura atât la nivel naţional, cât şi european şi mondial. 

„Este foarte dificil de făcut estimări asupra modului în care vor evolua preţurile cărnii de porc în perioada următoare dată fiind conjunctura cu totul specială în care ne aflăm atât la nivel naţional cât şi european şi mondial. Creşterea preţului la motorină, gaz şi electricitate la care s-a adăugat şi deprecierea monedei naţionale atât în raport cu euro cât şi cu dolarul sunt factori care vor avea influenţă asupra preţurilor în perioada următoare. La toate acestea se adaugă şi faptul că industria de procesare achiziţionează materie primă din alte state membre ale UE în procent de peste 50% ca urmare a imposibilităţii pieţei naţionale de a asigura necesarul pentru procesare şi consum. Trebuie menţionat faptul că în funcţie de tipul de produs costul materiei prime se regăseşte în preţul produsului din carne între 50-70%”, a explicat Dana Tănase. 

Potrivit datelor statistice, în România, anual, se consumă între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici, în fiecare an. Perioada premergătoare minivacanţei de 1 Mai se caracterizează printr-o creştere a producţiei de mici de la 15% la 30% faţă de o perioadă obişnuită. 

Raportat la populaţia activă, reiese că un român mănâncă, în medie, 40 de mici/an, dar într-o singură zi, cum este cea de 1 Mai, românul consumă mici cât pentru o lună întreagă. 

*** 
Istoria micilor începe undeva la sfârşit de secol XIX – început de secol XX, în restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”, din strada Covaci nr. 3, aflat în centrul istoric al Capitalei, clădire care există şi în prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomaţi, militari, ziarişti şi artişti ai Bucureştilor. 

Povestea spune că localul şi-ar fi căpătat o faimă mai mare din ziua în care poetul şi gazetarul Nicolae T. Orăşanu, într-un moment de inspiraţie umoristo-gastronomică i-a alcătuit un meniu original, botezând în stilul său mucalit preparate şi băuturi pe care memorialistul Constantin Bacalbaşa le-a consemnat în lista de bucate ‘a la Oraşănu’. 

Cum s-a întâmplat? Într-una din seri, când consumul „înfometaţilor” a făcut ravagii, iar rezerva de maţe pentru cârnaţi se terminase, patronului Iordache, în faţa acestei situaţii neprevăzute, i-a venit inspiraţia să frigă pe grătar „patricienii” (după cum au fost denumiţi cârnaţii mari de către Orăşanu) fără înveliş, dar într-o formă mai mică. Însă, la tocătură, Iordache a mai adăugat câteva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat şi puţin salpetru. Din acea seară, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de „mici”, tot de la ziaristul Orăşanu. 

N.R. Această „istorie a micilor” ne-a fost transmisă de Dana Tănase, director executiv la Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).