Nord Stream 2: SUA pregătesc o lege de sancţionare a companiilor implicate în proiectul gazoductului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Când vine vorba de proiectul Nord Stream 2, blocul comunitar este împărţit în două. Pe de o parte se află statele din Europa de Est, cele nordice şi cele baltice care consideră că acest gazoduct face din UE un ostatic al Moscovei şi pe de altă parte se regăsesc statele din nordul Europei, în special Germania, care pun accentul pe avantajele economice ale proiectului.

„Opoziţia faţă de Nord Stream 2 încă există în Statele Unite”, a declarat Perry în cadrul unei vizite efectuate la Kiev. „Senatul Statelor Unite urmează să adopte un proiect de lege, Camera Reprezentanţilor îl va aproba şi apoi va merge către preşedinte pentru a fi semnat. Această lege va introduce sancţiuni pentru Nord Stream 2”, a adăugat oficialul american.

În replică, Kremlinul a subliniat că eventualele sancţiuni adoptate de SUA pentru proiectul Nord Stream 2 ar reprezenta un act de concurenţă incorectă care ar fi considerat inacceptabil de către Moscova şi unele capitale europene. „Acest act este inacceptabil nu doar pentru noi dar şi pentru multe state din Uniunea Europeană”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.