În doar trei ani, România riscă să nu-și mai poată asigura necesarul de energie chiar cu importuri la maximum – scenariu Transelectrica

Adaugă-ne ca sursă preferată

La solicitarea ANRE, Transelectrica a realizat o analiză de sensibilitate, cu care a completat analiza de adecvanță a SEN. Ea a fost făcută „în raport cu disponibilitatea unităților de producere care funcționează pe bază de combustibili fosili (stare tehnică, exigențe privind protecția mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră) și în raport cu probabilitatea de nerealizare a capacităților noi de producere prognozate, cu impact semnificativ asupra sistemului”.

Iată rezultatul analizei, care a fost transmis ANRE și care a fost anexat Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport, perioada 2018-2027 al Transelectrica, după care vom arăta și ipotezele considerate:

„Rezultatul analizei: pentru anul 2022 se înregistrează o lipsă de capacitate de producere în SEN în raport cu cererea de consum de 1.799 MW, iar pentru anul 2027 o lipsă de capacitate de producere de 2.512 MW. Aceste valori sunt la limita capacității de import a liniilor electrice de transport transfrontaliere. Conform concluziei din propunerea de completare a PDRET 2018-2027: „Acoperirea unei părți importante a consumului intern net prin import implică anumite riscuri legate de potențiala lipsă de resurse regionale în ceea ce privește capacitățile de producere a energiei electrice, ținând cont de soldul anual al țărilor din regiune, care, cu excepția Bulgariei și Cehiei, sunt net importatoare (Ungaria, Polonia, Croația, Serbia).”

Analiza adecvanței s-a realizat pentru consumul la vârful de sarcină de iarnă pornind de la capacitatea netă instalată în SEN din care s-au scăzut valorile reparațiilor, ale capacităților neutilizabile (incluzând centralele electrice care au restricții tehnice, de mediu și legale, respectiv indisponibilitatea sursei primare de energie și pe cele serviciilor tehnologice de sistem.

Este adevărat că acesta este scenariul critic, dar care este posibil, în condițiile în care investițiile în capacități noi se tot amână, și anume:

– nerealizarea grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă până în 2027 conform previziunilor transmise inițial de SN Nuclearelectrica (inițial punerea în funcțiune estimată era prevăzută pentru 2023-2024) și nerealizarea grupurilor noi funcționând pe gaz natural, estimate a fi puse în funcțiune până în 2022: la Arad (puterea netă disponibilă de 38 MW), Govora (3 turbine pe gaze cu puterea totală netă disponibilă de cca. 125 MW) și București (3 centrale în ciclu combinat cu puterea totală netă disponibilă de 400 MW la Grozăvești, București Sud și Progresul);

-diminuarea, până la dispariţia completă, a capacităților energetice din portofoliul CE Oltenia, considerate neutilizabile începând cu anul 2022, având în vedere consecințele potențiale ale evoluţiei prețului certificatelor de CO2 asupra situației financiare a CE Oltenia.Tot neutilizabilă s-a considerat și capacitatea totală a CET Govora (cca. 180 MW) începând cu anul 2022, din considerente financiare, dar și datorită faptului că centrala este dependentă de resursa primară provenită de la CE Oltenia.

– capacitatea disponibilă la CET Drobeta s-a considerat 0 MW (în loc de 120 MW în 2022 și respectiv 70 MW în 2027) datorită declarării falimentului RAAN.