Proiecte de stocare a energiei de peste 100 MW în România, unele care implică şi hidrogenul, pe lista cererilor de finanţare din bani europeni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mai multe companii din sectorul energiei eoliene, membre ale asociaţiei de profil RWEA au înaintat Guvernului propuneri de proiecte de stocare a energiei electrice, care să poată fi finanţate prin fondurile alocate României prin directiva europeană EU-ETS, mecanismul 10 d, conform unei liste pe care am putut să o consultăm.

Din motive de confidenţialitate şi protecţie a investitorilor nu vă putem oferi numele titluarilor proiectelor sau zonele în care vor fi amplasate. Dar, potrivit listei văzute de noi, ar fi vorba despre circa 160 MW în stocare, care ar urma să fie instalaţi până în anul 2030 de companiile active în producţia de energie electrică din eolian.

Majoritatea lor constau în instalarea de baterii (unele Zn-Fe, majoritatea  Li Ion), iar o parte din capacităţi au potenţialul de a fi folosite în viitoarele centrale virtuale, o necunoscută încă în România, dar deja o prezenţă pe alte pieţe.

Unele însă sunt de-a dreptul revoluţionare pentru piaţa de energie din România, şi presupun utilizarea hidrogenului sau a stocării de energie termică.

Iată descrierea unui proiect de stocare de 10 milioane de euro, 5 MW, timp de 12 ore pe zi: “Energia eoliană produsa in afara orelor de varf, dezechilibrele pozitive, curtailment-ul, rezerva caldă este stocată în energie termică ce este apoi convertita in energie electrică  folosind o turbina cu abur,  şi introdusa în sistem. Este un sistem de stocare a energiei pe termen lung ce ajuta SEN în timpul perioadelor cu deficit de energie electrică şi pentru stabilizarea retelei de transmisie”.

Şi iată unul care implică hidrogenul: “ Proiect ce foloseste electrolizoare PEM (electrolizoare alcaline și cu membrană schimbătoare de protoni –n.red.)  pentru a echilibra producţia de energie eoliană şi a produce hidrogen din energia electrica in exces (sau ieftina), acesta urmand să fie introdus in reţeaua de gaz natural sau folosit in aplicaţii industriale pentru decarbonizarea proceselor (industria oţelului, amoniac, industria petrochimică)”. Ar fi vorba despre un proiect de 50 de milioane de euro, în acest caz.

Citeşte şi:

Proiecte energetice românești de 11 miliarde de euro candidează la finanțarea din fonduri europene, pe mecanismul 10d

Iar acestea sunt câteva dintre proiectele acest fel care sunt pe listă, pe lângă cele de amplasare de parcuri eoliene.

Strocarea în România este abia la început. Sunt instalate doar două baterii, de câte un MW fiecare, de către portughezii de la EDP, una la un parc eolian şi alta la unul fotovoltaic.

România va dispune de câteva miliarde de euro, prin intermediul sistemului de emisii de noxe european (EU ETS) pentru atingerea obiectivelor sale pentru 2030 și perspectivele unei economii decarbonizate total până în 2050. Una dintre surse va fi  Fondul de Modernizare al Comisiei Europene (mecanism cunoscut ca 10d, pentru că acolo apare în directiva EU-ETS), un fond la care se strâng banii de la toţi poluatorii din statele membre, şi din care, apoi, Comisia selectează proiecte, la recomandarea BEI, și decide ce proiecte pot fi finanţate. Este un fond la care România speră mult, în condițiile în care, potrivit unor surse din piaţa românească de energie, România ar putea beneficia de circa 6 miliarde de euro pentru a se finanţa proiecte din acest fond.