Harta europeană a trenurilor hyperloop: România, traversată de trei linii care leagă Capitala de Sofia, Chişinău, Belgrad şi Budapesta

Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CENELEC) au aprobat pe 5 februarie înfiinţarea noului comitet, numit JTC 20, la cererea unor companii din Olanda, Spania, Polonia și Canada.

Mai exact, este vorba de Hardt Hyperloop din Olanda, Zeleros Hyperloop din Spania, Hyper Polonia şi TransPod din Canada, care are birouri în Italia și Franța, potrivit globalconstructionreview.com.

Misiunea noului comitet JTC 20 este să definească metodologia și cadrul de reglementare a sistemelor de transport hyperloop și să asigure standardele de interoperabilitate și siguranță în toată Europa.

Propus pentru prima oară în 2013 de către antreprenorul candiano-american Elon Musk, hyperloopul reprezintă un sistem de transport mai rapid decât avionul. Potrivit lui Elon Musk, acest sistem de transport poate atinge o viteză de 1.220 kilometri pe oră şi va fi economic viabil pentru orice distanţă mai mică de 1.500 de kilometri.

Sistemul a fost testat în deșertul Nevada

Un astfel de sistem, denumit Hyperloop One, a efectuat un prim test cu succes, în luna mai a anului 2017, însă viteza la care a fost desfășurat acela nu era foarte impresionantă, trenul ajungând la doar 112 kilometri pe oră, scrie ClubFeroviar.

Apoi, pe 29 iulie 2017, un nou test al prototipului a fost desfășurat în tunelul de 500 de metri din deșertul Nevada. De această dată, trenul a ajuns la viteza de 308 kilometri pe oră. Compania susține că testul a fost efectuat la cea mai mare viteză de până acum, aceasta fiind însă doar un sfert din viteza pe care ar urma să o atingă trenurile.

Tunelul a fost depresurizat, aerul din interior fiind la fel de rarefiat ca la altitudinea de 60 de kilometri, iar trenul, denumit XP-1, s-a deplasat folosind levitația magnetică.

FOTO: Reţea europeană de transport ultra-rapid şi capsulă hyperloop (sursa: Zeleros Spania)