Banca Națională a României suspectează 16-17 bănci din sistem că sunt implicate într-o schemă de spălat bani

„Îngrijorează un risc despre care v-am spus şi ultima oară şi pe acesta îl văd foarte periculos, şi când spun că este periculos mă bazez pe ceea ce primim din plan extern legat de tranzacţii făcute în România pentru diverşi clienţi externi sau tranzacţii făcute în România cu sume provenite din străinătate. În ciuda avertismentelor pe care le-am făcut în toată perioada asta şi continuăm să le facem, ultima scrisoare a plecat sub semnătura prim-viceguvernatorului pe 20 februarie, capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României. Frauda este externă, dar prin felul în care s-au aplicat aici normele de cunoaştere a clientelei, s-a favorizat, s-a continuat, un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre. În momentul de faţă la Asociaţia Română a Băncilor am comunicat deja la ultima întâlnire. Serviciul nostru care are sarcină verificări în domeniul prevenirii spălării banilor face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată şi pe care o descriem în scrisoarea de care vă vorbeam emisă pe 20 februarie”, a spus Nicolae Cinteză, la conferinţa „Anul financiar bancar 2020”, organizată de FinMedia şi Piaţa Financiară.

El a anuntat că a fost deschisă o ancheta de DIICOT şi că cel puţin una dintre bănci pare „a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani, operaţiunile derulându-se printr-o singură unitate şi existând indicii suficiente ca aceste costuri să fie închise”.

„V-am spus şi vă repet, nu ezitaţi să închideţi conturi atunci când aveţi cea mai mică suspiciune că se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri. E foarte periculos. Şi indicii vă spun, sunt suficiente. Vi le spuneam în adresa respectivă. Şi ceea ce s-a întâmplat la banca aceasta îmi aduce aminte de complicităţile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela, dar nu înţeleg cum vin şi se deschid o sumedenie de conturi. Vezi că sunt în spate numai cetăţeni din comuna Ghimpaţi din judeţul Giurgiu. Vezi că toate au sediul la aceeaşi adresă, un avocat. Vezi că mulţi dintre ei s-au prezentat la deschiderea contului cu cetăţeni ucraineni sau ruşi în spatele lor şi totuşi continui să deschizi astfel de conturi. Iar sumele acestea veneau de undeva din străinătate. Un SRL din comuna care are acţionar tot pe cineva din comuna Ghimpaţi primeşte sume din străinătate printr-un mecanism pe care nu-l cunoşteam, e adevărat, dar prima operaţiune în contul respectiv e o sumă transferată din străinătate şi acolo fraudată printr-un mecanism pe care îl descriem în scrisoare”, a explicat Nicolae Cinteză.