Concesionarea noilor perimetre de hidrocarburi din Marea Neagră, cele din Runda XI, ar putea fi amânată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Runda XI se referă la scoaterea la concesiune a 28 de perimetre, dintre care șase sunt offshore, ultimele în zona de apă mică a Mării Negre. Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituția care se ocupă de această chestiune ar putea fi însă obligată să scoată la concesiune doar perimetrele de pe uscat, nu și cele offshore, după cum ne-au declarat surse guvernamentale.

Problema ține de prevederi legislative din mai multe acte normative diferite. Legislația referitoare la explorarea șli exploatarea hidrocarburilor face acum obiectul a trei legi: legea petrolului, cea mai veche, legea offshore, și legea pentru sigranța operațiunilor offshore, astfel că investitorii interesați de zona offshore sunt obligați să vină cu documente în plus față de cele despre care știau că e nevoie. Iar aceasta nu este singura problemă.

„Au fost identificate incertitudini juridice privind regimul aplicabil apelurilor publice de ofertă, privind regimul juridic aplicabil operațiunilor offshore, regimul juridic aplicabil transferurilor, în tot sau în parte, ale drepturilor și obligațiilor din acordurile petroliere, și au fost identificate și suprapuneri ale atribuțiilor între ANRM și ACROPO (Autoritatea de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore” au spus sursele noastre.

Oficialii ANRM și ACROPO vor avea o întâlnire pe aceasă temă, iar în două săptămâni se va decide: fie se pot elabora reglementări suplimentare pentru a se putea scoate la concesiune toate perimetrele, fie nu, iar în acest caz runda XI va fi “spartă” și vor fi scoase doar cele 22 de perimetre de pe uscat, urmând ca cele offshore să fie licitate mai târziu, după ce se va adapta legislația.

Sursele noastre spun că se impune o unificare și adaptare a legislației în materia concesiunilor petroliere, dar acest lucru nu este posibil decât după ce va exista un Guvern susținut de o majoritate în Parlament. Cele trei legi ar trebui astfel unificate, și să existe o singură lege a petrolului, adaptată și ea, pentru că este din 2004, deci dinainte de aderare, care să conțină toate prevederile din cele trei acte normative.