Cristian Popa, BNR: Când investeşti la dobânzi negative, o faci pentru siguranţă, nu neapărat pentru dobândă

„Când investeşti la dobânzi negative, o faci pentru siguranţă, nu neapărat pentru dobândă. Goana după active sigure, alături de politicile monetare ultra-relaxate au făcut ca randamentele titlurilor de stat din zona euro să poarte în multe cazuri randamente negative. Astfel, mai exact, când împrumută 100 de euro, statul nu mai plăteşte, ci primeşte dobândă. Pe lângă dorinţa de a ţine banii în siguranţă, o altă motivaţie poate fi profitul, investitorii putând face profit şi când randamentul titlului este negativ în cel puţin două situaţii: dacă dobânzile coboară şi mai mult în teritoriul negativ titlurile pot fi vândute în piaţă la un preţ mai mare decât costul de achiziţie sau când alternativele de plasare au randamente negative şi mai pronunţate. Al treilea factor la care mă gândesc este reglementarea. Nu puţine sunt cazurile când regulile prudenţiale obligă instituţiile financiare să investească foarte prudent, fiind obligate sa deţină în portofoliu o anumită pondere de active lichide şi de bună calitate (HQLA), active care, datorită cererii crescute la o ofertă oarecum stabilă, au ajuns şi continuă să fie în cazul unor valute importante purtătoare de dobânzi negative”, a explicat Cristian Popa.

Cumpărătorii de titluri de stat la un randament negativ sunt în general instituţii financiare, fonduri de investiţii, asiguratori şi bănci.

De asemenea, Popa a explicat că rata dobânzii este dată de mărimea cererii din partea investitorilor, dar şi de trendul din piaţa de referinţă, în cazul României, euro.

„Ultimele zile au adus agitaţie mare pe pieţe. Investitorii, căutând active sigure, s-au refugiat în titluri de stat şi au coborât randamentele şi mai mult, de la un anumit nivel negativ la unul şi mai negativ. Spre exemplu, randamentul titlurilor de stat cu maturitate de 5 ani emise de Germania a scăzut de la minus 0,75% la aproape minus 1% săptămâna trecută; între timp au revenit la -0,7%. Pe scurt, depinde de timing, de momentul în care sunt emise titlurile şi de condiţiile din piaţa de la acel moment. Atenţie însă! Împrumuturile în valută pot fi mai ieftine (dacă luăm în considerare doar nivelul nominal al dobânzii), însă implică şi risc valutar; un mix echilibrat este de preferat faţă de dependenţa de o singură valută de finanţare”, a spus el, întrebat dacă nu ar fi mai potrivit pentru România să acceseze astfel de împrumuturi.

Reamintim ca România s-a împrumutat la finalul lunii februarie, pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative.

Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, 150 de milioane de euro de la bănci la o dobândă de – 0,11% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitatea reziduala la 5 de luni.