Legea lustraţiei, adoptată. Candidaţii la Preşedinţie nu sunt lustrabili. Ungureanu scapă şi el

Adaugă-ne ca sursă preferată

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, Legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei cu 167 „pentru” şi patru abţineri, în absenţa opoziţiei.

Potrivit jurnaliştilor de la Gândul, proiectul legii lustraţiei a fost pus intempestiv pe ordinea de zi la cererea PDL.

Noua formă a legii lustraţiei face o deosebire majoră între cei care candidează pentru o funcţie şi cei care sunt numiţi. Astfel, susţine sursa citată, toţi cei care vor candida pentru diferite funcţii în stat – preşedinte, primar, preşedinte de Consiliu Judeţean, consilier local sau judeţean – nu vor intra sub incidenţa legii, în sensul că nu le poate fi blocată candidatura. Ei trebuie să dea o declaraţie pe proprie răspundere privind trecutul lor.

În schimb, toţi cei numiţi în funcţii vor fi verificaţi după intrarea în vigoare a legii lustraţiei. Instituţia care se va ocupa de aceste verificări este CNSAS. Astfel, o persoană poate candida pentru funcţia de preşedinte, dar poate fi blocat să ocupe funcţia de prim-ministru dacă trecutul său intră sub incidenţa legii lustraţiei.

După ce noua lege a primit raport, în cursul dimineţii, la Comisiile juridică şi pentru drepturile omului, în şedinţa de plen au fost adoptate mai multe modificări.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a propus un amendament (ce fusese respins la comisii) pentru a fi scoşi din legea lustraţiei cei care au făcut parte din conducerea UTC. Deşi grupul UDMR s-a opus, deputaţii au votat amendamentul. Premierul Ungureanu, care a fost membru al UTC, s-a văzut în acest fel scăpat de influenţa legii. La fel şi ex-premierul Emil Boc.

Totodată, deputaţii au decis, la propunerea deputatului UDMR Mate Andras Levente, introducerea procurorilor comunişti în categoria persoanelor lustrate.  „După 22 de ani, nu pot accepta ca un fost procuror comunist care a făcut poliţie politică, care a persecutat oameni până în ’89 să poată accede în Parlament, să fie miniştri sau să conducă consilii judeţene, consilii locale”, a afirmat Mate Andras Levente, adăugând că face această propunere pentru că nu poate să reziste rugăminţilor în genunchi ale unui domn condamnat pe nedrept şi a stat 8 ani în închisoare.

Conform votului deputaţilor, nu sunt în schimb lustrabile persoanele care au deţinut calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare din străinătate. Eliminarea acestei prevederi din lege a fost făcută la solicitarea preşedintelui Comisiei juridice din Senat, Daniel Buda, acesta calificând respectivul alineat ca fiind o „eroare materială”.

Comisiile juridică şi pentru drepturile omului au adoptat, marţi dimineaţă, mai multe modificări la Legea lustraţiei, acestea definind mai clar persoanele care au făcut parte din regimul represiv comunist, pentru a se pune de acord cu Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat neconstituţionalitatea unor articole din forma veche.

Proiectul prevede, printre altele, că vor fi lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură.

Camera Deputaţilor este for decizional în legătură cu această o lege organică Camera Deputaţilor este for decizional.