Reprezentanții mediului de afaceri sunt sceptici în ceea ce priveşte gestionarea crizei COVID-19 de către instituţiile statului

Conform celui mai recent studiu publicat de MKOR Consulting, nivelul încrederii oamenilor de afaceri în instituțiile statului este foarte scăzut, de numai 2,7 puncte din 7. Astfel, 72% dintre respondenți au un nivel scăzut de încredere (1-3 puncte din 7), 25% un nivel mediu de încredere (4-5 din 7) și doar 4% se arată foarte încrezători în modul în care Guvernul va gestiona criza actuală. 
Economica.net - lun, 11 mai 2020, 06:02
Reprezentanții mediului de afaceri sunt sceptici în ceea ce priveşte gestionarea crizei COVID-19 de către instituţiile statului

Cei mai îngrijorați se arată reprezentanții microîntreprinderilor (2,4 puncte din 7), în timp ce întreprinderile medii au cel mai crescut grad de încredere (3,4 puncte din 7).

“Încrederea în autorități este unul dintre factorii care influențează optimismul companiilor din România, cele două fiind corelate direct. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de pandemie”, a declarat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.

Măsuri din partea statului

Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.

Companiile consideră că statul ar trebui să aplice un cumul moderat de măsuri pentru susținerea mediului privat – indiferent care ar fi acestea.

Cele mai populare sunt reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor după perioada de pandemie, conform studiului MKOR Consulting, Impactul Epidemiei de COVID-19 asupra Mediului de Afaceri din România.

Organizațiile medii și mari au o tendință mai crescută de a solicita măsuri de extindere a aplicabilității șomajului tehnic.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 243 de companii din România, în perioada 25-30 aprilie.

Structura eșantionului: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaționale, 2% ONG-uri și 4% alt tip de organizație. După mărimea organizației, eșantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii și 3% întreprinderi mari.

Te-ar mai putea interesa și
Tranzacție surpriză: Cinema City cumpără un cinema din Sibiu și are un plan de 15 milioane de euro pentru renovări și noi locații
Tranzacție surpriză: Cinema City cumpără un cinema din Sibiu și are un plan de 15 milioane de euro pentru renovări ...
Cel mai mare lanț de cinematografe din România a cumpărat preia multiplexul Cine Gold din Promenada Mall Sibiu. Această achiziție face parte dintr-un plan de investiții de 15 milioane de euro......
Anunțul primarului Ciucu despre sistemul de termoficare din Bucureşti – De ce este crucială realizarea SACET
Anunțul primarului Ciucu despre sistemul de termoficare din Bucureşti – De ce este crucială realizarea SACET
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a susţinut, miercuri, necesitatea realizării unui sistem centralizat de termoficare ...
Bolojan: PNL va susţine, prin toate acţiunile necesare, corectarea legii ANI
Bolojan: PNL va susţine, prin toate acţiunile necesare, corectarea legii ANI
Premierul interimar Ilie Bolojan, preşedintele liberalilor, susţine că votul dat în Senat pe legea integrităţii "a ...
România nu-şi mai poate permite finanţarea consumului pe datorie. 84 de miliarde de euro ajung la scadenţă în 2027-2030 – Pactul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă (PNADD)
România nu-şi mai poate permite finanţarea consumului pe datorie. 84 de miliarde de euro ajung la scadenţă în 2027-2030 ...
România nu-şi mai poate permite finanţarea consumului pe datorie, în condiţiile în care aproximativ 83,9 miliarde de ...