Germania atrage mult mai puţini est-europeni decât se aștepta

În zona Berlin- Brandenburg, aflată la graniţa cu Polonia şi cu Republica Cehă, Agenţia federală pentru ocuparea forţei de muncă preconizează un val de cel puţin 30.000 de imigranţi est-europeni, până în 2015 (în jur de 9.000 în Berlin şi peste 25.000 în Brandenburg). Însă, de la liberalizarea pieţei muncii, la 1 mai 2011, aşteptările germanilor nu numai că nu se confirmă, dar par să fi fost cu totul exagerate.

Republica Federală permite cetăţenilor a opt dintre cele zece state, care aderaseră la UE în 2004 (Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia) să muncească nelimitat la firmele sau instituţiile germane, scrie Deutsche Welle.

Un sondaj, realizat de televiziunea regională Rundfunk Berlin- Brandenburg (RBB), arăta anul trecut că 71% din locuitorii din Berlin şi Brandenburg se temeau de concurenţa din est, respectiv de forţa de muncă mai ieftină şi scăderea salariilor, ca o consecinţa. Cu toate acestea, teama unui val de imigranţi a fost nefondată, după cum arată în prezent statisticile.

Şi limba germană reprezintă o piedică

Din mai 2011 până în ianuarie 2012 s-au angajat la firmele din Brandenburg numai 850 de persoane, majoritatea polonezi, conform cifrelor oficiale. Datele au fost furnizate de social-democratul Günter Baaske, Ministrul Muncii la nivel de land. Acesta a precizat că, din cauza diferenţelor de venituri între noile landuri şi cele din vestul Germaniei, imigranţii tind să aleagă ca destinaţie regiuni din sudul sau vestul ţării.

Şi totuşi, la nivel federal, din cei aproximativ 100.000 de angajaţi est-europeni, câţi erau aşteptaţi anul trecut, au sosit în jur de 55.000.

Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au liberalizat piaţa muncii încă din 2004, imediat după aderarea celor zece state central şi est-europene. Cei mai mulţi est-europeni, inclusiv cei cu studii superioare, s-au îndreptat aşadar către ţările în care găsirea unui job s-a dovedit a fi mai puţin dificilă. Deseori, i-au urmat după câţiva ani membri ai familiei sau prieteni.

Între timp, şi veniturile au crescut semnificativ în ţările central şi est- europene. Polonia şi Estonia au înregistrat creşteri salariale de 6,6 procente în 2011, iar Romania şi Bulgaria de 8,6 procente.

Un alt aspect deloc neglijabil, care face Germania mai puţin atractivă decât alte ţări, e dificultatea învăţării limbii germane, fără de care însă şansele străinilor pe piaţa muncii sunt destul de limitate.

Germaniei îi lipsesc specialiştii

Politica imigraţionistă restrictivă a Berlinului a adus Germaniei şi o serie de dezavantaje, printre care imposibilitatea acoperirii lipsei de specialişti, în diverse domenii tehnice.

Herbert Brücker, expert în cadrul Institutului german pentru cercetarea pieţei muncii, e de parere că „Republica Federala ar fi trebuit să adopte exemplul Marii Britanii, unde economia a avut numai de câştigat de pe urma imigranţilor est-europeni“.

Şi premierul landului Brandenburg, Matthias Platzeck (SPD), a declarat că imigranţii vor rezolva parţial problema lipsei specialiştilor pe piaţa germană a muncii, mai ales în domenii tehnice. De altfel, social-democraţii germani au pledat încă de anul trecut pentru eliminarea restricţiilor pentru români şi bulgari.

Conform Institutului pentru Statistică Berlin- Brandenburg, în 2011 numarul românilor din capitala Germaniei a crescut cu 40% faţă de anul precedent, acesta ajungând la peste 7.000 de persoane. Nu e clar câţi dintre ei sunt angajati oficial, în condiţiile în care o mare parte primeşte ajutoare sociale sau lucrează pe piaţa neagră, în locul vecinilor polonezi, de pildă, pentru care nu mai există restricţii, de la 1 mai 2011.

Germaniei îi lipsesc aproape 20.000 de ingineri

Statutul imigranţilor în zona gri a economiei nu serveşte nimănui, sunt de acord reprezentanţii companiei de rectrutare „Extra“, din Hamburg, pentru care e clar că în Germania au lucrat deja cu mult înainte de 1 mai 2011 nenumărate persoane din Polonia sau din alte ţari central şi est-europene.

De câteva luni şi românilor le-au fost parţial ridicate restricţiile, începând cu decembrie 2011. Persoanele cu studii superioare din România nu mai au nevoie de permis de muncă, precum şi sezonierii, sau imigranţii, care încep o pregătire profesională.

Uniunea Sindicatelor Germane (DGB) a inaugurat în octombrie anul trecut, la Frankfurt pe Main, un centru federal de informare, pentru cetăţenii ţărilor central şi est- europene, angajaţi în Germania. Consilierii centrului vorbesc germană, engleză, poloneză şi română.