România a avut în 2019 printre cele mai mici ponderi ale veniturilor în PIB din UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În anul 2019, România a înregistrat un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare (potrivit metodologiei ESA 2010) de 31,7% (cu 13,4 pp sub media europeană), printre cele mai mici din UE. Nivelul veniturilor fiscale (impozite şi contribuţii sociale) a fost de 26,7% din PIB, cu un ecart de 13,2 pp faţă de media UE, fiind clasată pe penultimul loc. Comparativ cu anul anterior, ecartul care ne separă de media UE s-a adâncit în cazul veniturilor bugetare, cu 0,2 pp de PIB. Ponderea veniturilor fiscale în PIB este semnificativ sub cea înregistrată în alte ţări est-europene precum Ungaria (36,8%), Slovenia (36,5%), Polonia (36,2%) şi Republica Cehă (34,6%)”, se menţionează în raport.

Potrivit Consiliului Fiscal, comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare este în scădere cu 6,7 pp, respectiv cea a veniturilor fiscale cu 3,5 pp de PIB.

„Reducerea relativă abruptă a veniturilor bugetare din ultimii patru ani este urmarea modificărilor majore aduse prin noul Cod Fiscal, prin relaxarea fiscală de amploare, concretizată în reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB în 2019 comparativ cu 2015, cu 3,8 pp, iar cea a veniturilor fiscale cu 1,3 pp de PIB, în timp ce, per ansamblul UE, acestea s-au majorat cu 0,4, respectiv, 0,7 pp de PIB”, se mai precizează în raport.

Potrivit documentului, în anul 2013, a fost declanşat un proces de reformă a administraţiei fiscale româneşti în colaborare cu Banca Mondială (BM). Consiliul Fiscal a remarcat în rapoartele sale o serie de îmbunătăţiri privind eficienţa şi simplificarea procesului administrativ de colectare a taxelor.

În 2018, la iniţiativa autorităţilor române, a fost sistat Proiectul de Modernizare a Administraţiei Fiscale (RAMP), care ar fi avut termen de finalizare anul 2021.

„Renunţarea la implementarea programului RAMP a determinat imposibilitatea realizării unui sistem informatic care să permită ANAF centralizarea datelor financiare din întreaga ţară. În 2019, cu reconfirmare în anul 2020, a fost anunţată intenţia de reluare a programului de informatizare a ANAF”, se menţionează în raport.

Potrivit Consiliului Fiscal, indicele de eficienţă a colectării în cazul impozitelor directe plătite de populaţie a înregistrat o creştere importantă (de la 0,71 în 2018, la 0,79 în 2019), însă aceasta nu se datorează încasărilor din impozitul pe venit şi salarii, având în vedere evoluţia acestora, ci altor impozite incluse în această categorie.

Comparativ, eficienţa colectării impozitelor directe plătite de întreprinderi a înregistrat o uşoară scădere (de la 0,27 la 0,26), analiza structurii încasărilor aferente acestui agregat bugetar indicând o evoluţie mai lentă a impozitului pe profit plătit de agenţii economici din sectorul nefinanciar, parţial compensată de avansul impozitului pe profit plătit de băncile comerciale.

Pe de altă parte, nivelul, oricum scăzut, al indicelui de eficienţă a colectării s-a menţinut neschimbat în cazul încasărilor din TVA (nefiind identificate plusuri semnificative de venituri ce ar rezulta din îmbunătăţirea colectării, deşi MFP anticipa iniţial un impact favorabil de 6 miliarde lei) şi al încasărilor din contribuţii de asigurări sociale. În ceea ce priveşte încasările din accize, execuţia efectivă a consemnat depăşirea programului iniţial cu peste 300 milioane lei, iar avansul semnificativ al încasărilor din accize aferente produselor din tutun poate releva o îmbunătăţire a colectării în acest domeniu.