Guvernul a elaborat un draft de modificare a legii offshore, va fi trimis Parlamentului imediat după alegeri

“Am avut discuţii cu producătorii şi investitorii din zona Mării Negre, cărora le-am promis că, imediat după ce în Parlament vom avea o altă structură vom îmbunătăţi legislaţia offshore astfel încât investitorii din această zonă să aibă posibilitatea să-şi recupereze investiţiile activând într-o legislaţie stabilă, predictibilă şi mai ales non-retroactivă. Avem nevoie de gaze naturale, avem nevoie de politici prietenoase pentru investitorii din acest sector.

Ministerul va pune în fața Parlamentului o nouă lege offshore, după alegeri. Noi ne-am pregătit în avans, avem un draft convenit cu investitorii interesați de gazele din Marea Neagră, am punctat elementele restrictive care se mai găsesc în Legea offshore şi ministerul va pune în faţa Parlamentului, imediat după alegeri, o nouă lege offshore, astfel încât interesele investitorilor să fie luate în considerare”, a declarat Havrileț, la o conferință oe teme energetice organizată de Profit.ro.

El a explicat că gazul este un combustibil de tranziţie spre un sector energetic cu emisii reduse de carbon, dar este tot un combustibil fosil iar România trebuie să înceapă exploatarea mai ales în condițiile în care va fi concurată de gazele scoase din Marea Neagră de țările vecine.

“Competiţia abia acum începe. Va câştiga cine va aduce primul gazele la ţărm, cine va fura startul. Deci este foarte important ca statele să fie prietenoase cu mediul de afaceri, pentru că trebuie să recunoştem că în câţiva ani de zile va veni o directivă care va înlocui situaţia cărbunelui cu cea a gazelor, pentru că şi gazele sunt tot un combustibil fosil (…) De aceea trebuie să ne grăbim.

Trebui să avem în vedere competiţia cu acest new entry, mă refer la Turcia şi nu trebuie să neglijăm interesele Ucrainei, deci competiţia va creşte şi o să vedem zilele următoare că Ucraina va deveni mult mai vocală în a-şi promova interesele în sectorul gazelor extrase din Marea Neagră.

Regimul fiscal din Turcia este mult mai prietenos în România, iar în Ucraina încă nu există aceste elemente de fiscalitate, dar şi aici vor fi mult mai reduse. Deci clar că trebuie să discutăm astfel încât toată lumea să câştige”, a spus Havrileț.

El a amintit studiul Deloitte, potrivit căruia, pe 25 de ani, bugetul ţării va câştiga 30 de miliarde de euro.

“Dorim să instaurăm o relaţie de tip win-win cu investitorii şi trebuie să recunoaştem cele mari trei categorii de riscuri: riscul geologic, al business-ului şi riscul militar, ştim ce s-a întâmplat în Crimeea, ca atare regimul fiscal trebuie să ţină cont şi de aceste lucruri”, a mai spus Havrileț.

Întrebat dacă va fi pus în discuţie draftul de modificare a Legii offshore înaintea alegerilor, el a răspuns: „Bineînţeles, însă din cauza unor dispute politice ar putea fi înţeles greşit. Astfel că dorim ca această lege să fie votată prin consens, dacă nu cu o majoritate largă”.

În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, însă marile proiecte sunt îngheţate din cauza legislaţiei din sectorul petrolier offshore.

OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat în repetate rânduri, încă de la preluarea mandatului, că legislaţia din sectorul petrolier offshore va trebui aprobată în Parlament prin consens politic, iar Guvernul nu va avea nicio iniţiativă în acest sens.