Taxa de clawback, un element de regularizare a consumului de medicamente dacă ar fi predictibilă

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Cu siguranţă că ar putea fi un element de regularizare a consumului dacă ea ar fi predictibilă şi ar fi aplicată într-un mod transparent, dacă modul de calcul al acestei taxe s-ar realiza în condiţii de transparenţă”, a spus Moşneguţu.

Aceasta a subliniat că această taxă ar putea fi un element de regularizare a consumului de medicamente şi de utilizare judicioasă a bugetelor astfel încât pacienţii să aibă un acces corect la sănătate nu doar în medie, ci fiecare pacient. Acest lucru s-ar putea produce în aşa fel încât fondurile să poată fi utilizate atât pentru medicamente generice, cât şi pentru medicamente inovative atunci când pacientul nu poate fi tratat cu medicamente generice.

Încercând să explice dacă această taxă de clawback ar fi sustenabilă de către producătorii de medicamente, Mihaela Moşneguţiu a arătat că acest lucru ar fi posibil dacă, în primul rând, calculul ar fi iniţiat direct şi nu ar fi o suprataxare, adică ar pleca de la preţul de producător.

„Probabil că taxa de clawback nu poate fi singura care să asigure prin suprataxarea producătorilor de medicamente creşterea firească a pieţei de medicamente din România pentru că este evident că pentru a ajunge la media consumului de medicamente per capita din celelalte ţări europene asemănătoare ca şi nivel economic cu România este nevoie de o creştere a pieţei”, a precizat reprezentantul Antibiotice.

În context, ea a apreciat că această creştere a pieţei ar trebui împărţită între producătorii de medicamente şi celelalte elemente ale sistemului de sănătate.”Cred că taxa de clawback poate fi un element de regularizare a consumului de medicamente dacă s-ar aplica acel principiu medical pe care cu toţii îl ştim: adică în primul rând să nu poată face rău. Doar aşa va asigura un acces corect al pacienţilor la tratament, pacientul nu va avea nevoie de listă de aşteptare, va avea suficiente medicamente încât să poată fi tratate toate afecţiunile, atât cele pentru care există medicamente generice, cât şi cele care necesită medicamente inovatoare”, a adăugat Mihaela Moşneguţiu.