Pentru ce iau românii bani de la bănci

‘Din cele 93% credite destinate consumului personal, 49% sunt împrumuturi pentru nevoi personale, 31% credite de tip revolving, inclusiv carduri de credit şi 20% – credite la punctele de vânzare (POS). Creditele auto au un procentaj de 3%, iar creditul industrial – 4%’, a arătat Adriana Ahciarliu, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

Din punctul de vedere al valorii finanţate, 36% din credite au fost sub 1.000 euro şi doar 20% au fost peste 10.000 euro. Creditele 29% între 1.000 şi 5.000 euro s-au poziţionat pe locul secund (29%), urmate de cele cu valoarea între 5.000 şi 10.000 euro.

Anul trecut, aproape jumătate dintre persoanele creditate (48%) erau cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani. Peste 55 ani au fost 28% dintre clienţi, iar de la 45 la 55 ani – 21%. Pe o segmentare mai îngustă a vârstelor, cei mai mulţi clienţi ai instituţiilor financiare nebancare (IFN) au fost între 35 şi 45 ani (29%), iar cei sub 25 de ani au reprezentat doar 3%.

În privinţa repartizării teritoriale, secretarul general al ALB-România a arătat că 81% dintre clienţii IFN au provenit din mediul urban. La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, Bucureşti-Ilfov (21%) este pe prima poziţie, urmată de Sud-Est Oltenia (16%), Sud Muntenia (15%), Nord-Est (11%), Centru (10%), Vest (10%), Sud-Vest (9%) şi Nord-Vest (8%).

Dintre cei care au accesat credite IFN în 2011, majoritatea au fost bărbaţi (53%), persoanele căsătorite având o cotă de 74%.

Totodată, 36% dintre clienţii IFN au studii superioare, 51% sunt absolvenţi de liceu sau şcoli profesionale, iar 13% au finalizat studii elementare, până în opt clase.

Cele mai multe dintre creditele nou acordate în 2011, respectiv 53%, au revenit persoanelor cu venitul net declarat de la 501 lei la 1.000 lei. O cotă relativ importantă (20%) au avut-o cei care au afirmat că venitul lor net este între 1.001 lei şi 1.500 lei.

În încheiere, secretarul general al ALB România a semnalat existenţa unor blocaje în accesarea fondurilor europene de către clienţi ai IFN. ‘Există autorităţi ale statului care, poate dintr-o percepţie greşită, refuză scrisorile de confort sau de garanţie ale unor clienţi IFN care încearcă să acceseze fonduri europene pe motiv că acestea nu se numesc scrisori de garanţie bancară, dar acceptă scrisorile de garanţie emise de către asigurători’, a afirmat Adriana Ahciarliu.

Aceasta subliniat că între creditarea IFN şi cea bancară nu există nicio diferenţă. ‘Instituţiile financiare nebancare sunt autorizate să vândă aceleaşi produse ca şi băncile, mai puţin atragerea de depozite din piaţă, dar percepţia despre care vorbeam duce la concurenţă neloială punând nu numai furnizorul de servicii ci şi consumatorul într-o situaţie incorectă din punctul de vedere al aplicării unitare a drepturilor consumatorilor’, a adăugat secretarul general al ALB-România.