Europa de Est, contaminată de maladia euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit institutului vienez, revigorarea economiei în cele mai noi state membre ale UE, din centrul şi răsăritul continentului, se va mai lăsa aşteptată. Aceasta cu excepţia a trei state – Republica Cehă, Slovacia şi Polonia, care evoluează mai bine. Experţii estimează că aceste ţări împreună cu statele baltice vor înregistra în anii viitori o creştere economică de trei procente, scrie Deutsche Welle.

Evoluţia negativă a celorlalte ţări este determinată de doi factori decisivi: volumul redus al exporturilor şi împovărarea statului. În timp ce România, Bulgaria şi statele baltice au înregistrat o creştere la export, ţările din vestul Balcanilor şi cele din sudul UE nu au reuşit să facă progrese în acest domeniu. Problematică, mai arată vienezul Die Presse, e situaţia în Ungaria, Slovenia, Grecia, Portugalia, Spania şi Italia. În ce priveşte Letonia, Slovenia şi Ungaria, acestea se sufocă din cauza datoriilor externe ridicate. Consecinţele sunt creşterea şomajului pe termen lung şi a celui în rândul tinerilor.

În ce priveşte situaţia Greciei, Frankfurter Rundschau se întreabă dacă creşterea ratingului de către agenţia Fitch reprezintă un motiv de speranţă. Să nu uităm că e vorba doar de un mic salt, ratingul Greciei având încă statutul de „junk”.

Un răspuns pozitiv la această întrebare găseşte Die Presse, citând surse ale Fondului Monetar Internaţional. Cu o condiţie, însă. Dacă Atena aplică reformele solicitate de creditorii internaţionali, economia ţării ar putea creşte deja în 2014. Dacă nu, împovărarea statului elen va cunoaşte o dinamică ce nu va mai putea fi oprită.

Presa germană analizează şi comentează pe larg constelaţia partidelor din landul Renania de Nord-Vestfalia, unde, după eşecul guvernului minoritar social-ecologist, vor avea loc alegeri anticipate. Scrutinul e considerat a fi un test decisiv pentru alegerile federale de anul viitor şi pentru ocuparea, pentru a treia oară consecutiv, de către Angela Merkel a funcţiei de cancelar.

Tagesspiegel priveşte cu îngrijorare spre evoluţia FDP, actualul partener de coaliţie de la Berlin, amintind rolul fundamental pe care liberalii l-au jucat în istoria postbelică a Germaniei. Coditianul berlinez admite că au existat momente în ultimii 15 ani în care partidul „şi-a trădat idealurile, devenind în cele din urmă mai degrabă o caricatură a ceea ce fusese cândva”.

Şi Märkische Allgemeine se referă la pierderea masivă a popularităţii de către FDP, ceea ce se va vedea concret la alegerile de land din Renania de Nord-Vestfalia şi Saar. Această moarte lentă a liberalilor germani, avertizează în continuare zairul din Potsdam, va avea cu siguranţă consecinţe la nivelul politicii federale, mai scrie Deutsche Welle..

Şi Der Standard analizează evoluţiile de pe scena politică germană. Cotidianul vienez aminteşte că nu ar fi pentru prima oară ca un scrutin din Renania de Nord-Vestfalia să declanşeje o schimbare de guvern la Berlin. Aşa s-a întâmplat în 2005, când fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder a anunţat alegeri anticipate pentru Bundestag. Alegeri pe care le-a pierdut, guvernul social-ecologist fiind înlocuit de marea coaliţei dintre CDU/CSU şi SPD. În fruntea sa s-a instalat Angela Merkel, prima femeie cancelar din Germania.

„Voci anti-maghiare în campania electorală din România” titrează astăzi Frankfurter Allgemeine Zeitung, cu referiri la criticile dure formulate de opoziţie la adresa premierului Mihai Răzvan Ungureanu, care a „cedat presiunilor UDMR privind înfiinţarea unei Facultăţi de Medicină în limba maghiară la Târgu Mureş”. În ce priveşte UDMR, mai scrie cotidianul supraregional german, formaţiunea „are nevoie de succese în campania electorală, pentru a se impune în faţa Partidului Popular Maghiar, care-i reproşează că a abandonat revendicările privind autonomia maghiarilor, în schimbul unor posturi de ministru”.