Noul preşedinte al Germaniei este Joachim Gauck

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, a declarat că Gauck, s-a bucurat de susţinerea majorităţii partidelor, obţinând 991 de voturi din cele 1.232 exprimate, scrie Agerpres. El a adăugat că Beate Klarsfeld, candidata din partea formaţiunii de extremă stângă Die Linke şi singura contracandidată a lui Gauck, a obţinut 126 de voturi. Die Linke, care reuneşte mai ales nostalgici ai fostei RDG, a preferat-o pe Beate Klarsfeld, care a făcut din vânarea naziştilor motorul vieţii sale.

‘Accept votul’, a declarat solemn Gauck în faţa Adunării federale, la câteva minute după anunţarea rezultatelor.

‘Ce duminică frumoasă!’, a exclamat el, citat de AFP, amintind că exact în urmă cu 22 de ani au avut loc primele şi ultimele alegeri libere în fosta Germanie democrată, cu câteva luni înainte de Reunificarea germană din 3 octombrie 1990. ‘Nu voi uita niciodată aceste alegeri. Niciodată”, a spus el, vizibil emoţionat.

‘Aţi ales un preşedinte care nu poate să gândească fără ideea de libertate’ în el, a adăugat noul şef al statului.

Noul şef al statului a fost ales de o adunare parlamentară specială, numită Adunarea federală, formată din 620 de deputaţi ai Bundestagului şi tot atâţia delegaţi ai celor 16 legislative regionale. Candidatura sa, fără etichetă politică, s-a bucurat de sprijinul tuturor partidelor: Uniunile creştin-democrate, Partidul Liberal, social-democraţi şi Verzii, fiind criticat doar de partidul stângii radicale, Die Linke, din care fac parte membri ai Partidului Comunist care domina în fosta RDG.

Acest scrutin prezidenţial anticipat era necesar după demisia, în februarie, după numai 20 de luni de mandat, a fostului şef al statului, creştin-democratul Christian Wulff, grav afectat de un scandal de corupţie şi de acuzaţii de trafic de influenţă.

Deşi în Germania, funcţia de preşedinte este mai mult onorifică, titularul acestui post exercită o autoritate morală în ţară, scrie AFP.

Gauck a devenit popular pentru revolta sa împotriva regimului comunist din fosta RDG, dar mai ales pentru activitatea pe care a depus-o după căderea Zidului Berlinului, ca prim custode al arhivelor Stasi, fosta poliţie politică a RDG.