FMI: Priorităţile României sunt creşterea absorbţiei fondurilor UE şi disciplina cheltuielilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Boardul FMI a avizat miercuri cea de-a patra evaluare a acordului de tip preventiv cu România, punând la dispoziţia statului cea de-a cincea tranşă, de circa 500 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.

„România continuă să facă progrese în cadrul programului preventiv susţinut de Fond. Implementarea strategiei rămâne solidă şi toate ţintele programului au fost îndeplinite”, se arată în comunicatul FMI.

Fondul notează că economia României a revenit la creştere după doi ani de declin, iar inflaţia a coborât la un minim istoric.

Totuşi, proiecţia economică din acest an este umbrită de înrăutăţirea perspectivelor din zona euro, iar respectarea în continuare a agendei de reforme economice este esenţială pentru a rezista incertitudinilor actuale şi a spori potenţialul de creştere.

„Autorităţile rămân ferm dedicate ţintei deficitului bugetar de sub 3% din PIB. Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesară în continuare o disciplină strictă a cheltuielilor. Principalele priorităţi sunt creşterea absorbţiei fondurilor Uniunii Europene şi îmbunătăţirea chltuielilor de capital. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru reformarea sectorului sănătăţii şi îmbunătăţirea administraţiei fiscale slabe”, consideră Fondul.

FMI remarcă totodată progresele reformelor structurale de la companiile de stat, dar consideră că accelerarea eforturilor de restructurare, îmbunătăţirea reglementărilor şi preţurile orientate către piaţă în sectoarele energiei şi transporturilor vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, creşterea eficienţei economice şi stimularea creşterii economice.

„Riscurile din sistemul bancar rămân semnificative, din cauza nivelului ridicat al împrumuturilor neperformante şi a posibilelor influenţe financiare din Europa, dar există rezerve considerabile de capital care să atenueze impactul unor şocuri”, se menţionează în comunicat.

Sunt însă esenţiale vigilenţa autorităţilor de supraveghere şi existenţa unor proceduri operaţionale detaliate, pentru a aplica rapid planuri de protecţie. Condiţiile de finanţare externe s-au îmbunătăţit, deşi accesul băncilor la finanţare este pe termen scurt.

Inflaţia continuă să scadă, dar autorităţile trebuie să fie precaute în privinţa relaxării în continuare a politicii monetare, având în vedere riscurile de depreciere a monedei şi de ieşire a capitalului, potrivit FMI.

O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 ianuarie – 5 februarie pentru cea de-a patra evaluare a acordului de precauţie cu România.

La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunţat că FMI şi Comisia au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru România în acest an, de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro şi a deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale.

Reprezentanţii FMI şi CE au afirmat atunci că au fost atinse toate ţintele din acordul încheiat de România cu instituţiile internaţionale.

Următoarea misiune de evaluare va fi şi prima din mandatul noului guvern, condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. După demisia Cabinetului Emil Boc şi învestirea Guvernului Ungureanu, reprezentanţii FMI şi CE s-au întâlnit la Bucureşti cu premierul şi miniştrii Finanţelor, Economiei, Transporturilor şi Justiţiei.

Ungureanu le-a transmis oficialilor FMI şi CE că i-a invitat la Bucureşti pentru a-i asigura personal că noul guvern va respecta angajamentele asumate de fostul executiv în relaţia cu cele două instituţii finanţatoare. FMI a arătat totodată, într-un comunicat, că noul Guvern şi-a reconfirmat angajamentele asumate de România privind programul cu Fondul, UE şi Banca Mondială şi că acesta decurge conform planului.

Autorităţile de la Bucureşti au decis în luna martie a anului trecut să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de precauţie în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).

Acordul este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.