Băsescu a semnat decretul pentru supunerea spre ratificare a Acordului privind scutul antirachetă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Semnarea Acordului privind scutul antirachetăa avut loc la un an şi jumătate de la începerea negocierilor. Ellen Tauscher a condus delegaţia americană pe durata negocierilor, echipa României fiind condusă de secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Acordul încheiat de România şi SUA privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu a fost făcut public în 23 septembrie.

Potrivit documentului, baza de la Deveselu rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia României, iar operaţiunile din bază se vor desfăşura numai cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice.

Acordul mai prevede că „toate clădirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de forţele Statelor Unite, sunt proprietatea României, în timp ce obiectele şi instalaţiile mobile rămân proprietatea forţelor Statelor Unite sau a contractorilor Statelor Unite, după caz”.

Tratatul mai prevede şi că „legile aplicabile pe teritoriul României se vor aplica în perimetrul Bazei”, iar forţele SUA vor avea obligaţia să respecte legile României şi să se abţină de la orice activitate neconformă cu spiritul Acordului.

De asemenea, România va stabili un spaţiu aerian restricţionat deasupra şi în jurul Bazei de la Deveselu, urmând să fie stabilite restricţii de trafic aerian, se arată în articolul IV al Acordului privind scutul antirachetă.

România şi Statele Unite se vor coordona şi vor coopera cu privire la securitatea transportului elementelor Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice în timpul transportului pe teritoriul României în afara Bazei. România recunoaşte dreptul Statelor Unite de a proteja aceste elemente. Procedura aplicabilă va fi stabilită într-un aranjament de implementare.

De asemenea, Acordul prevede că „România va asigura, conform legislaţiei române în vigoare, ca folosirea suprafeţelor de teren din jurul Bazei să fie conformă cu operarea Facilităţii şi a Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România”.

„Statele Unite vor furniza informaţiile relevante pentru ca România să reglementeze modul de folosire a suprafeţelor de teren din jurul Bazei. Parametrii specifici şi limitările folosirii terenului vor fi stabilite într-un aranjament de implementare”, se arată în acord.

Numărul membrilor forţei Statelor Unite şi ai componentei civile desfăşuraţi în Baza de la Deveselu după ce faza de construcţie este finalizată şi operaţiunile încep nu va depăşi 500, mai prevede textul acordului privind scutul antirachetă.

Documentul precizează însă că, în mod obişnuit în bază vor fi aproximativ 150 de persoane, membre ale forţei Statelor Unite.

„Numărul membrilor forţei Statelor Unite desfăşuraţi în Bază în mod obişnuit va fi de aproximativ 150 de persoane”, prevede documentul în Articolul IV, punctul 9.

Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite „va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor” de la Deveselu, în timp ce România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei în afara perimetrului Facilităţii, prevede de asemenea acordul privind scutul antirachetă.

„Baza şi personalul militar şi civil român aflat în Bază vor fi sub comandă română exercitată de către un reprezentant al forţelor armate române (denumit în continuare «Comandantul român»)”, se arată în acord. Documentul prevede explicit atribuţiile acestui comandant român care va fi desemnat în treizeci de zile de la intrarea în vigoare a acordului.

România nu îşi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu cauzat în afara teritoriului României de elemente ale scutului, cu excepţia cazurilor în care astfel de prejudicii sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României, prevede acordul privind scutul antirachetă.

Acordul dintre România şi SUA privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu este încheiat pe perioadă nedeterminată, însă poate fi denunţat în orice moment de către oricare dintre părţi, prin notificare scrisă, dar care îşi ca produce efectele în termen de doi ani.