Spania i-ar putea pune pe bogaţi să plătească serviciile din sistemul public de sănătate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Spania analizează introducerea acestei măsuri în contextul eforturilor de a demonstra pieţelor finanicare că îşi poate ţine cheltuielile sub control.

Executivul a prezentat săptămâna trecută bugetul pentru anul în curs, cu reduceri de cheltuieli şi creşteri de venituri însumând 27 miliarde de euro. Premierul Mariano Rajoy estimează că pot fi obţinute economii de zece miliarde de euro din cheltuielile pentru sănătate şi educaţie.

„Trebuie să tăiem costurile fără rost, să raţionalizăm domeniile care nu merg bine, pentu că dacă nu procedăm astfel nu garantăm sustenabilitatea sistemului”, a spus de Guindos într-un interviu la postul de radio SFR.

Cele 17 regiuni autonome ale Spaniei îşi controlează bugetele pentru sănătate şi educaţie, iar, după ce anul trecut au depăşit limitele, reformele sunt considerate esenţiale pentru îmbunătăţirea situaţiei fiscale a ţării.

Cheltuielile sistemului public de sănătate pe locuitor s-au situat la 3.067 de dolari în 2009, sub media de 3.361 de dolari a statelor din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

În timp ce majoritatea spaniolilor au asigurare privată de sănătate, pentru probleme majore de sănătate apelează la sistemul public.

„Trebuie să iniţiem o dezbatere la nivelul guvernului central şi al regiunilor despre gratuitatea serviciilor medicale pentru cineva care câştigă 100.000 de euro”, a spus de Guindos.

Spaniolii au acceptat măsurile dure de austeritate adoptate pentru stabilizarea finanţelor statului, dar reduceri de cheltuieli în domeniile sănătăţii şi educaţiei ar declanşa probabil noi proteste, notează Reuters.

Reformele de până acum s-au concentrat în mare parte pe sectorul bancar şi piaţa muncii.

Costurile de împrumut ale Spaniei sunt în creştere puternică, în urma temerilor că Madridul, care a depăşit obiectivul de deficit bugetar pentru anul trecut şi a obţinut concesii de la UE pentru anul acesta, se va confrunta cu probleme tot mai mari în privinţa îndatorării, din cauza recesiunii tot mai puternice.