FMI: Marile bănci europene şi-ar putea reduce activele cu 3.800 miliarde dolari, în contextul crizei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fondul analizează, în raportul Global Financial Stability, trei scenarii pentru reducerea expunerii a 58 de mari bănci în perioada septembrie 2011- finele lui 2013, în funcţie de politicile adoptate de liderii zonei euro în privinţa crizei.

Cea mai pesimistă analiză, care ia în calcul politici de combatere a crizei mai puţin eficiente decât cele actuale, estimează vânzări de active şi reducerea creditării însumând 3.800 de miliarde de dolari.

Într-un scenariu bazat pe menţinerea politicilor actuale, considerat cel mai probabil de către FMI, băncile ar fi nevoite să-şi reducă activele cu 2.600 de miliarde de dolari, echivalând cu 7% din active, în timp ce în cazul unor politici anticriză complete, care ar readuce stabilitatea în sectorul financiar, diminuarea expunerii s-ar ridica la 2.200 de miliarde de dolari, sau 6% din active.

Băncile europene au decis să-şi reducă activele în contextul crizei datoriilor, un motiv determinant fiind obiectivul mai dur de adecvare a capitalului impus de autoritatea bancară europeană. Instituţiile de credit trebuie să ajungă până la mijlocul anului la o rată de adecvare a capitalului de 9%. Întrucât cotaţiile marilor bănci din Europa au înregistrat scăderi puternice în ultima perioadă, din cauza crizei datoriilor, o mare parte din băncile ce nu întrunesc acest prag au preferat reducerea activelor pentru a evita atragerea de capital suplimentar.

Europa emergentă va resimţi cel mai puternic, dintre pieţele din această categorie, impactul reducerii activelor, chiar dacă bănci din alte regiuni decât zona euro vor interveni probabil pentru a acoperi golul lăsat, cel puţin în scenariul care ia în calcul menţinerea actualelor politici anticriză, notează FMI.

Europa de Est are de departe cea mai mare vulnerabilitate la o încetinire a activităţii economice în zona euro, cele mai puternice legături bancare cu uniunea monetară şi cele mai ridicate nevoi de finanţare externă. În acelaşi timp, spaţiul de manevră în privinţa politicilor, precum rezervele internaţionale sau măsuri fiscale, este mai redus decât în Asia sau America Latină, iar în multe cazuri sub nivelul din 2008.

Odată cu intensificarea presiunilor pe finanţarea băncilor şi a guvernelor din zona euro în a doua jumătate a anului trecut, băncile mamă din Vest au scăzut finanţările transfrontaliere pentru operaţiunile din Europa Emergentă. În perioada următoare, băncile îşi vor creşte soldul de credite în regiune foarte modest, din cauza presiunilor asupra finanţării şi capitalului, situaţie care implică o stagnare sau chiar un declin al creditării în multe ţări vulnerabile.

Standardele de acordare a creditelor au fost înăsprite considerabil în timp ce impactul temerilor din zona euro ţin dobânzile la un nivel ridicat pe piaţa interbancară şi majorează astfel costurile de împrumut ale clienţilor.

Potrivit scenariului de bază al FMI, în care băncile ar renunţa la active de 2.600 miliarde de dolari, impactul în statele UE din Europa emergentă, precum România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia, s-ar situa la 4% din totalul soldului creditelor pentru sectorul privat, cu un efect mai redus în ţările baltice.

În scenariul mai pesimist, al unei reintensificări a crizei din zona euro, în care băncile ar acorda prioritate creditării pe piaţa de origine şi consolidării capitalului, impactul în economiile emergente ale UE ar atinge circa 6% din soldul creditelor pentru sectorul privat.

Segmentele de piaţă cele mai vulnerabile la reducerea activelor de către bănci includ creditarea către autorităţi locale şi IMM-uri, întrucât aceste împrumuturi generează venituri mai reduse din comisioane şi nu aduc vânzări de alte produse financiare, notează FMI.