Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bursele internaţionale au scăzut vizibil după ce politicienii aflaţi la putere în Franţa şi Grecia au pierdut alegerile desfăşurate duminică în cele două ţări, stârnind temeri că ar putea fi afectat consensul politic necesar pentru rezolvarea crizei datoriilor din zona euro.

După primele minute de tranzacţionare de la Bucureşti, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,94%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,78% sub nivelul de vineri.

Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a coborât cu 1,74%.

La ora 10:16, indicele extins al Bursei, BET-XT, era cu 1,17% sub închiderea şedinţei precedente. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 1,1 milioane lei (256.000 de euro), valoare de peste opt ori mai mare decât rulajul de la debutul şedinţei de vineri, de doar 132.000 de lei (30.000 de euro).

Titlurile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide din piaţă, cu operaţiuni de 562.000 de lei, şi au asigurat jumătate din rulajul bursei. Cea mai recentă tranzacţie cu aceste acţiuni a fost realizată la preţul de 0,548 lei, cu 1,62% sub nivelul de vineri.

Acţiunile SIF Moldova (SIF2) şi Erste (EBS) consemnau cele mai vizibile corecţii, de 2,56% şi, respectiv, de 3,74%. Titlurile SIF Moldova au ajuns la 1,105 lei, iar acţiunile băncii austriece au coborât la 72 lei.

Bursele vest-europene au coborât cu până la 2,2% la deschiderea şedinţei de luni.

În Franţa, socialistul Francois Hollande a câştigat alegerile prezidenţiale în faţa actualului şef al statului, Nicolas Sarkozy. Rezultatul a fost aşteptat de investitori, dar există încă îngrijorare în privinţa planurilor acestuia, care includ o taxă pentru bogaţi, un impozit pe tranzacţiile financiare şi o perioadă mai lungă pentru eliminarea deficitului bugetar.

În Grecia, populaţia a votat, de asemenea, împotriva austerităţii, însă consecinţele pot fi mult mai grave. Cele două partide care au convenit acordurile internaţionale pentru salvarea Greciei de la faliment au obţinut împreună doar 32% din voturi. În cazul în care nu vor reuşi formarea unei coaliţii, ar putea avea loc noi alegeri în termen de o lună.