Legislaţia UE nu prevede realocarea între state mebre a fondurilor structurale şi de coeziune

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Legislaţia comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale şi de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reîntorc la bugetul Uniunii Europene şi apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre”, se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX de MAEur.

De asemenea, MAEur subliniază că „România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul Convergenţă în perioada 2007-2013”.

„Guvernul României acţionează pentru a preveni o dezangajările de fonduri la sfârşitul anului 2012 şi pe viitor. Pentru a asigura un grad cât mai înalt de absorbţie a instrumentelor structurale, România a realocat deja fonduri în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pentru proiecte destinate inserţiei şi menţinerii pe piaţa muncii a tinerilor. Totodată, România intenţionează să efectueze o realocare între diferite programe operaţionale, punând accentul pe finanţarea de proiecte care să asigure creştere economică şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă”, evidenţiază MAEur.

La 18 mai a.c., rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor 7 programe operaţionale din România a fost de 82,1 %, iar rata de contractare de 73,5 %. Proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată ţării noastre pentru exerciţiul bugetar 2007-2013, mai detaliază comunicatul Ministerului Afacerilor Europene.

România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle, autorii precizând că preţul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămână în zona euro ar putea conţine şi aceste fonduri.

În noaptea de miercuri spre joi, Germania şi Franţa au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona. Totuşi, participanţii au căzut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru România. La reuniunea din seara de miercuri a părut să existe un consens cu privire la semnalul de încurajare care ar trebui să fie dat alegătorilor greci, în perspectiva alegerilor din 17 iunie, notează Deutsche Welle.

O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare, se mai aprecia în analiza Deutsche Welle.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din 23 mai, că a propus să se analizeze posibilitatea de extindere a perioadei de utilizare a fondurilor europene până în 2016, precum şi flexibilizarea utilizării banilor de pe un program pe altul.

„Pentru a diminua riscul ca România să nu cheltuiască toată suma alocată pe fondurile structurale, am propus Comisiei şi Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani, deci nu până în 2015, ci până în 2016. Astfel am diminua în mod considerabil riscul ca România să nu utilizeze toţi banii şi să ne putem apropia de un procent de 100% al alocaţiei din bugetul 2007-2013”, a menţionat Băsescu.

Preşedintele Băsescu a mai spus că o altă propunere care vizează creşterea economică a României este legată de posibilitatea de a transfera fonduri de pe un program pe altul.

Preşedintele a menţionat că vede flexibilizarea utilizării banilor de pe un program pe altul ca o soluţie de creştere pe termen lung, simultan cu continuarea reformelor structurale.