SIF Oltenia îşi face curăţenie în portofoliu. Ce a mai vândut

Adaugă-ne ca sursă preferată

SIF Oltenia (simbol bursier SIF5) a luat puţin peste jumătate de milion de lei pe cele două pachete de acţiuni: 171.000  de lei pe 37% din acţiunile companiei de material rulant feroviar Mecanica 94 Drobeta Tr. Severin (MECH), şi 365.000 de lei pe 32 % din  Subansamble Auto Craiova (SPUM).

Cele două firme erau ca şi inexistente la bursă, singurele lor tranzacţii din ultimele 12 luni fiind cele de vânzare ale SIF Oltenia (SIF5).

Aceste vânzări se adaugă dispariţiei din portofoliul SIF Oltenia a altor trei companii, în primul trimestru al anului, una de pe piaţa Rasdaq şi două nelistate la bursă.

SIF Oltenia avea la 31 martie, în portofoliu, 104 companii, dintre care majoritatea (47) sunt companii închise din punctul de vedere al pieţei de capital (nu se tranzacţionează la Bursă). Alte 37 sunt listate pe piaţa Rasdaq şi 20 pe piaţa reglementată a BVB.

Strategia SIF Oltenia prevede ca numărul companiilor din portofoliu trebuie să ajungă la circa 75, în urma vânzărilor pachetelor la companiile aflate în insolvenţă, a multora dintre cele nelistate la bursă.

Vor mai fi vândute şi pachetele de acţiuni la companiile a a căror „analiză punctuală va concluziona că nu au posibilităţi de dezvoltare reale, astfel ca pe viitor să aducă venituri sub formă de dividende, sau ca valoarea lor de piaţă să aibă perspective de apreciere pe termen mediu şi lung“, se spune în strategia SIF Oltenia (SIF5).

Încă nu au fost raportaţi  cumpărătorii acţiunilor vândute zilele trecute. În primul caz acţionarul principal este asociaţia salariaţilor, iar în al doilea – o firmă similară, Subansamble Auto Piteşti.

Pachetele de dimensiuni mari (peste 30%), vândute acum de SIF5, vor obliga cumpărătorii să facă oferte publice obligatorii de preluare, dacă mai aveau anterior şi alte deţineri.

Cele două companii erau listate pe piaţa Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), care urmează să se desfiinţeze.

Companiile de pe piaţa Rasdaq urmează să fie transferate pe piaţa ATS (sistemul alternativ de tranzacţionare), care găzduieşte companiile care nu îndeplinesc rigorile listării pe piaţa reglementată  a BVB.

Desfiinţarea pieţei Rasdaq pune probleme de evaluare oficială a portofoliilor fondurilor de investiţii. Această piaţă era asimilată unei pieţe reglementate, unde companiile trebuie să respecte anumite standarde de transparenţă şi profitabilitate, iar evaluarea se făcea în funcţie de preţul de piaţă.

Un verdict al Curţii Europene a Drepturilor Omului  (CEDO) a stabilit  că Rasdaq nu este o piaţă  reglementată şi a decis, astfel,  soarta acesteia.

Piaţa ATS nefiind una reglementată (rigorile sunt aproape nesemnificative), companiile ar urma să fie evaluate trimestrial, conform bilanţului contabil.

Acest fapt, ca şi nevoia de lichidităţi a SIF-urilor poate determina pe administratorii acestora să renunţe la companiile mici şi fără viitor de pe Rasdaq.