Care Grecia? Dobânzile la datoria Spaniei strigă „bailout”

Rezultatul alegerilor din Grecia aduce şanse destul de mari pentru eleni de a avea un guvern care să menţină în vigoare actualul memorandum cu FMI şi UE.

Acest lucru a ridicat puţin apetitul pentru risc al investitorilor în prima parte a şedinţei de tranzacţionare din Europa, când bursele au crescut uşor, moneda euro s-a întărit şi cotaţia barilului de petrol a crescut. Tendinţa s-a inversat însă rapid şi bursele au trecut pe roşu şi preţul mărfurilor a scăzut.

Însă veştile cele mai rele vin din Spania, unde randamentele la obligaţiunile pe 10 ani au sărit pentru prima oară de 7%, potrivit cotaţiilor oferite de Bloomberg (alte platforme au raportat o depăşire a acestui prag), până la 7,139%. Obligaţiunile spaniole au deschis şedinţa de pe piaţa secundară la un randament de 6,84%.

În cazul unei obligaţiuni, când randamentul creşte, preţul titlului scade şi deţinătorul suferă pierderi dacă îl marchează în piaţă. Cu cât investitorii vând mai multe tilturi în piaţă, cu atât preţul acestora scade şi mai mult şi randamentul creşte proporţional.

Grecia, Irlanda sau Portugalia au ieşit de pe pieţele de datorie şi au intrat sub finanţarea oficială a UE şi FMI în momentul în care dobânzile au trecut de 7%.

Datoria Italiei scadentă în 10 ani poartă un randament de 6,07%, după ce a deschis şedinţa la un randament de 5,873%. Italia a mai cunoscut astfel de randamente în ultimul an şi chiar un record de 7,3% în noiembrie 2011, tendinţa fiind calmată de injecţiile masive de lichiditate ale Băncii Centrale Europene.

Spania a ajuns în centrul crizei din Europa după ce problemele majore ale sistemului bancar au ieşit la iveală. O parte semnificativă din sectorul bancar este în insolvenţă şi are nevoie de capital de 60-100 de miliarde de euro în bani de la stat (care ar trebui la rândul său să îi ia de la creditorii instituţionali).