România s-ar putea confrunta în 2020-2025 cu o supracapacitate de producţie a electricităţii

„Planul naţional de investiţii (…) ar putea conduce la realizarea unei supracapacităţi instalate în sistem de circa 2.700 MW la nivelul anului 2020. (…) Această supracapacitate care ar putea exista la începutul etapei 2021-2025 ridică semne de întrebare asupra oportunităţii realizării la acea dată a unităţilor 3 şi 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă”, se arată într-un studu asupra priorităţile noii strategii energetice a României.

Studiul a fost elaborat de Anton Vlădescu, reprezentant al Consiliului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, şi de Valeriu Binig, director pentru programe de energie în compania de consultanţă Deloitte.

Sistemul energetic naţional este format din grupuri energetice care cumulează circa 20.000 MW instalaţi, din care funcţionează unităţi de aproximativ 16.000 MW. Companiile cu cele mai mari capacităţi instalate sunt Hidroelectrica (peste 6.000 MW), Nuclearelectrica (1.400 MW) şi complexele energetice din Oltenia (circa 3.000 MW în total).

Planul naţional de investiţii prevede că până în 2020 investiţiile necesare în sectorul energetic cumulează 6,72 miliarde de euro. Din această sumă, companiile controlate de stat, prin Ministerul Economiei, ar trebui să investească 4,35 miliarde de euro.

Pe lângă retragerea din activitate a unor grupuri energetice cu o putere instalată totală de 1.100 MW, planul naţional de investiţii vizează construcţia unor unităţi noi de producţie de 5.300 MW, atât de către companii deţinute de Ministerul Economiei cât şi de operatori privaţi.

Studiul arată că sunt „serioase semne de întrebare” legate de şansele de realizare a acestor investiţii de către companiile de stat, care au demonstrat până în prezent „imposibilitatea atragerii capitalului privat pentru finanţarea proiectelor şi şi-au atins limita de credibilitate”.