Banca Centrală a Ciprului sprijină cererea de ajutor financiar de la UE

Luni, Ciprul a devenit a cincea ţară din zona euro care a cerut oficial ajutor financiar de la fondurile europene (Fondul European de Stabilitate Financiară, EFSF, şi succesorul său Mecanismul European de Stabilitate, MES), urmând astfel Greciei, Irlandei, Portugaliei şi Spaniei.

Solicitarea ajutorului de la UE a fost dificilă pentru Cipru, care a respins până acum asistenţa Europei, preferând în schimb să se împrumute în Rusia, iar de luna viitoare Ciprul va prelua preşedinţia UE.

„În această perioadă economică dificilă, în care presiunile asupra finanţelor publice sunt deja considerabile, este vital să restabilim capacitatea sistemului bancar de a promova creşterea economică de îndată ce va fi posibil. Este de asemenea necesar să adoptăm toate măsurile adecvate pentru a stopa posibila contaminare ce derivă de la operaţiunile băncilor cipriote în alte state”, se arată în declaraţia publicată marţi de Banca Centrală a Ciprului.

Guvernul nu a precizat de ce sumă are nevoie de la UE dar valoarea va fi determinată în timpul negocierilor cu oficialii europeni. Guvernul are nevoie să recapitalizeze băncile, afectate de criza din Grecia.

Luni, Fitch Ratings a revizuit în scădere (de la „BBB minus” la „BB plus”) în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii) ratingurile Ciprului pe termen lung, în valută şi monedă locală, cu perspectivă negativă, din cauza expunerii băncilor locale pe Grecia.

Retrogradarea ratingului suveran al Ciprului reflectă creşterea nivelului capitalului de care au nevoie, în opinia Fitch, băncile cipriote, faţă de precedenta estimare, din ianuarie 2012. Retrogradarea vine în principal ca urmare a expunerii celor mai mari trei bănci, Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank, la Grecia şi mai puţin ca urmare a deteriorării aşteptate a calităţii activelor în Cipru.

În plus, pe lângă cei 1,8 miliarde de euro (10% din PIB-ul Ciprului) de care are nevoie Cyprus Popular Bank, Fitch estimează că băncile cipriote au nevoie de injecţii substanţiale de capital, posibil până la 4 miliarde de euro (23% din PIB). Deşi majoritatea pierderilor sunt asociate cu expunerea băncilor cipriote la Grecia, rata creditelor neperformante pentru creditele interne din Cipru a crescut de asemenea semnificativ în ultimul an, deoarece economia s-a contractat iar şomajul a crescut.

Chiar dacă Grecia rămâne în zona euro, băncile cipriote se vor confrunta în continuare cu pierderi din cauza expunerii la Grecia deoarece în continuare economia elenă se va contracta iar calitatea activelor se va deteriora, apreciază Fitch.

Cipru, una din cele mai mici economii din zona euro, nu mai poate să se finanţeze de un an de pe pieţele financiare din cauza expunerii excesive a băncilor sale la criza din Grecia. Până la data de 30 iunie, autorităţile de la Nicosia trebuie să găsească echivalentul a 10% din PIB pentru a recapitaliza Cyprus Popular Bank, prezentă şi în România, în cazul în care nu va fi găsit un investitor privat.

Moody’s Investors Service a retrogradat recent ratingurile principalelor trei bănci din Cipru (Bank of Cyprus, Hellenic Bank Public şi Cyprus Popular Bank), prezente şi pe piaţa din România, din cauza expunerii deosebite pe Grecia