Merkel a cedat teren: Liderii UE înlesnesc condiţiile finanţării de criză pentru Spania şi Italia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, după 13 ore şi jumătate de discuţii, încheiate vineri dimineaţa, aproape de răsăritul soarelui, liderii din zona euro au convenit să renunţe la condiţia ca guvernele să aibă statut de creditor privilegiat în cazul liniei de finanţare către Spania, destinată recapitalizării sectorului bancar, transmite Bloomberg.

Totodată, summit-ul UE a deschis calea către recapitalizarea directă a băncilor de la fondurile de urgenţă ale zonei euro, după ce UE va fi creat o instituţie unică de supraveghere bancară.

Italia şi Spania vor putea accesa credite de „bailout” fără a pierde suveranitatea economică, măsură menită să împingă în jos costurile de finanţare a celor două state, a căror creştere puternică a generat temeri că zona euro s-ar putea diviza, aplicând o lovitură grea economiei mondiale.

„Am convenit măsuri cu efect pe termen scurt care ar trebui aplicate Spaniei şi Italiei. Avem în vedere toate opţiunile pentru efectuarea intervenţiilor necesare pentru a calma situaţia. Există un întreg arsenal de posibile variante de intervenţie şi măsuri”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care prezidează Eurogroup, grupul de lucru al miniştrilor Finanţelor din zona euro.

Discuţiile de joi şi vineri de la Bruxelles au definit un nou summit de mare urgenţă în Europa, politicienii fiind constrânşi să acţioneze cât mai repede pentru a recâştiga încrederea pieţelor şi a evita căderea Spaniei şi Italiei în vârtejul crizei datoriilor de stat. După 19 summit-uri în ultimii doi ani şi jumătate, de la izbucnirea crizei datoriilor de stat în Grecia la sfârşitul lui 2009, liderii europeni nu au reuşit să convină o strategie pe termen mediu şi lung, acţionând prin măsuri pe termen scurt, care să rezolve situaţii de alertă.

Criza datoriilor de stat a revendicat la începutul acestei săptămâni o nouă victimă, după ce Ciprul a cerut ajutor financiar internaţional, nereuşind să reziste pe cont propriu pierderilor masive cauzate în sectorul bancar de restructurarea datoriei de stat a Greciei.

Moneda euro a înregistrat vineri pe pieţele asiatice cea mai puternică apreciere din ultimele opt luni, urcând cu 1,1%, la 1,2579 dolari. Tranzacţiile futures pe idicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York au indicat creşteri de 1%, iar cele pe FTSE 100 – Londra au afişat un avans de 1,7%.

Miniştrii Finanţelor din zona euro vor acţiona pentru aplicarea măsurilor convenite în noaptea de joi spre vineri la întâlnirea Eurogroup din 9 iulie, a afirmat preşedintele UE Herman Van Rompuy.

Acesta a fost primul summit de criză al UE fără Nicolas Sarkozy, partenerul de luptă al Angelei Merkel. Noul preşedinte francez Francois Hollande a condus un atac la adresa politicii de austeritate promovată de Germania, lansând apeluri la măsuri imediate şi decisive pentru statele aflate în dificultate.

Hollande a pus sub semnul întrebării susţinerea oferită de Franţa tratatului de disciplină fiscală de la începutul acestui an, iar Italia şi Spania au cerut ca Germania să avizeze măsuri urgente de calmare a pieţelor obligaţiunilor de stat în schimbul aprobării aprobarea unui pachet de stimulare a economiei de 120 miliarde euro.
Premierul olandez Mark Rutte a precizat însă că Italia nu a obţinut tot ceea ce îşi dorea.

„Italia dorea achiziţii directe de obligaţiuni de către fondurile de criză, pe pieţele secundare. Asta nu se va întâmpla. Au vrut instituirea unui plafon pe dobânzi. Nici asta nu se va întâmpla”, a afirmat Rutte.

Liderii europeni au convenit să utilizeze fondurile de bailout „într-o manieră flexibilă şi eficientă pentru a stabiliza pieţele pentru statele membre”, atât timp cât vor respecta regulile privind reducerea deficitelor bugetare şi vor semna un memorandum de înţelegere, potrivit comunciatului Consiliului European.

Totuşi, cele două fonduri de stabilitate din UE au în prezent resurse care acoperă numai 20% din datoriile Italiei şi Spaniei – 500 miliarde euro faţă de 2.400 miliarde euro.

Datoriile comune la nivelul zonei euro, măsură cerută de Spania şi Italia şi respinsă categoric de Germania, nu a fost pomenită în comunicatul de la summit.