Intervenţiile BNR în sprijinul leului pun în pericol rezerva valutară – FMI

„Riscurile au crescut, aşa cum se vede din presiunile pe spread-urile CDS şi pe rata de schimb valutar. Spread-ul CDS al României a crescut cu aproape 90 de puncte de bază de la sfârşitul lunii aprilie, reflectând creşterea percepţiei de risc ca urmare a crizei euro şi a inceritudinilor politice din România. Autorităţile au intensificat intervenţiile în piaţa valutară, ceea ce a temperat deprecierea leului în acest an la doar 3% faţă de euro. În lipsa unor măsuri compensatorii, scăderea rezervelor rezultată din aceste operaţiuni constituie un risc pentru ţinta de active externe nete a BNR”, se arată în raportul suplimentar al echipei FMI, întocmit pe 18 iunie.

Prin acord, activele externe nete (AEN) trebuiau să crească cu 250 de milioane de euro în iunie faţă de martie. Însă, în ciuda banilor veniţi în iunie de la Banca Mondială – o tranşă de un miliard de euro – rezervele BNR au scăzut în iunie cu 590 de milioane de lei, lucru ce afectează direct nivelul activelor externe nete.

Potrivit FMI, activele externe nete ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale menţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR (unde cea mai mare pondere o are creditul nerambursat de la FMI). Pentru că nu avea cum să atingă aceste ţinte, în contextul în care presiunea pe deprecierea leului a crescut şi Ministerul de Finanţe nu a mai ieşit cu emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe, statul a cerut schimbarea ţintei privind AEN pentru luna iunie, fără ca aceasta să fie specificată.

Cererea autorităţilor de la Bucureşti a fost prinsă în raportul echpei FMI încheiat pe 11 iunie, însă echipa avertizează în 18 iunie că ţinta nu va fi atinsă.