Situaţia tensionată de pe pieţele externe şi scena politică românească cresc costurile de împrumut

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat luni 700 milioane lei, reuşind să atragă întreaga sumă vizată la licitaţia pentru vânzare de certificate de trezorerie cu maturitate de 11 luni, însă randamentul mediu a crescut de la 5,29% pe an la 5,53% pe an.

„Ministerul Finanţelor Publice urmăreşte cu mare atenţie evoluţiile de pe piata primară a titlurilor de stat. Uşoara creştere a randamentelor plătite de către Trezorerie pentru finanţarea de pe piaţă în ultima perioadă este determinată de mai mulţi factori printre care enumerăm situaţia tensionată de pe pieţele financiare din Uniunea Europeană şi zona euro, structura lichidităţilor din sistemul bancar precum şi tensiunile din zona politică din România, care pot determina reducerea apetitului pentru risc al investitorilor”, a declarat Sporiş pentru MEDIAFAX.

El a amintit că Ministerul Finanţelor a atras finanţări la costuri în scădere în prima parte a anului, când a aplicat un program de prefinanţare pentru a profita de ranadamentele în scădere la minime istorice pentru aproape toate maturităţile.

Ceşterile faţă de aceste minime istorice au fost determinate atât de problemele din zona euro, unde costurile de împrumut la 10 ani ale unor ţări precum Spania şi Italia au crescut la peste 6% şi respectiv peste 7%, precum şi de situaţia de pe piaţa bancară din România, a arătat Sporiş.

„Suntem mai degrabă preocupaţi decât îngrijoraţi, pentru că avem şi un buffer de lichiditate confortabil. Randamentul obţinut la licitaţiile pentru titluri de stat este un rezultat al cererii şi ofertei, iar oferta băncilor a fost influenţată atât de aşteptările privind evoluţia viitoare a dobânzii de politică monetară a BNR (care a fost în scădare în primele luni), cât şi de poziţia lichidităţilor din sistemul bancar. Se observă că sumele atrase de bănci de la BNR prin operaţiuni repo au ajuns la 11-12 miliarde lei în medie pe operaţiune în iulie, faţă de 5-6 miliarde lei în urmă cu câteva luni”, a adăugat secretarul de stat.

BNR a împrumutat luni 12 bănci comerciale cu 13,646 miliarde lei (3,014 miliarde euro), pentru o săptămână, sumă foarte apropiată de recordul atins în urmă cu două săptămâni, de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro).

Sporiş consideră că piaţa primară a titlurilor de stat funcţionează în limite normale, având în vedere că Finanţele au atras luni întreaga sumă programată pentru licitaţia de certificate de trezorerie cu scadenţă la 11 luni, şi a menţionat că randamentul, de 5,53% pe an, a fost sub cele plătite în luna februarie, de 5,8% şi 5,9% pe an.

La precedenta licitaţie pentru certificate de trezorerie, din 18 iunie, Finanţele au respins ofertele băncilor considerând că randamentele cerute sunt prea ridicate. Anterior, la 11 iunie, Ministerul Finanţelor Publice a acceptat un randament de 5,29% pe an pentru certificate de trezorie cu maturitate la un an.

„Reiterăm că Ministerul Finanţelor Publice dispune de volume de lichiditate adecvate, astfel că nu se află sub presiunea de a accepta să plateasca randamente ridicate la împrumuturi. De aceea la unele dintre precedentele licitaţii pentru titluri de stat nu au fost acceptate decât ofertele depuse de bănci care se încadrau în parametrii de randament convenabili Trezoreriei, iar celelalte au fost respinse”, a mai spus Sporiş.

Ministerul Finanţelor Publice vrea să împrumute în iulie 2,25 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă, sub valoarea programată pentru luna iunie, de 3,5 miliarde lei. Finanţele au împrumutat joi 286,2 milioane lei, puţin peste jumătate din valoarea programată şi randamentul mediu acceptat pentru obligaţiunile emise a crescut de la 5,82% la 5,97% pe an.

Deşi pentru luna iunie a programat licitaţii de 3,5 miliarde lei, Trezoreria a reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, în condiţiile în care randamentele cerute au crescut, în principal ca urmare a incertitudinilor privind zona euro.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. Trendul s-a inversat începând cu luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 36,95 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.