Curtea Europeană dă o lovitură băncilor româneşti. Statul poate decide ce comisioane să încaseze

Un stat membru poate limita comisioanele bancare percepute de creditor, poate aplica la contractele în derulare legislaţia europeană preluată în cea naţională şi o poate extinde la alte tipuri de contracte bancare şi poate permite Protecţiei consumatorilor să sancţioneze băncile. Asta a hotărât Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, ca răspuns la întrebările adresate de o instanţă din România despre OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Hotărârea CJUE vine însă după ce legea a fost amputată în Parlamentul României în urma presiunii şi lobby-ul bancherilor la FMI, la BNR şi la guvernul Boc.
Mihai Banita - J, 12 iul. 2012, 10:45
Curtea Europeană dă o lovitură băncilor româneşti. Statul poate decide ce comisioane să încaseze

Judecătoria Călăraşi a sesizat în decembrie 2010 Curtea de Justiţie a UE, într-un proces în care Volksbank a contestat amenda primită de la Protecţia Consumatorului ca urmare a nerespectării OUG 50/2010. Instanţa din România întreba atunci CJUE dacă OUG 50 este legală, având în vedere că a fost adoptată cu modificări faţă Directiva 48/2008 şi la acel moment se aplica şi contractelor în derulare. Pe 19 aprilie a avut loc şedinţa în care Volksbank şi-a susţinut cauza iar decizia a fost făcută publică astăzi.

Curtea de Justiţie a UE a decis că statul român a avut toate pârghiile legale când a extins efectele OUG 50 la toate creditele acordate persoanelor fizice, deşi legea europeană se referea doar la creditele de consum, „că statele membre pot aplica, în conformitate cu legislația Uniunii, dispozițiile directivei menționate în domenii care nu intră în sfera sa de aplicare. „

Apoi, Curtea a stabilit că statele membre pot extinde aplicarea legii şi la contractele în derulare – bancherii s-au plâns cel mai mult de faptul că legea se aplica şi creditelor în derulare, în cele din urmă au câştigat în mare măsură, după ce legea a fost schimbată în Parlament şi clienţii cu contracte în derulare s-au ales doar cu eliminarea comisionului de rambursare anticipată pentru creditele cu dobândă variabilă.

De asemenea, Curtea spune că statele membre pot decide şi ce fel de comisioane pot percepe băncile, chiar dacă acest lucru nu era stabilit în directiva europeană – OUG 50 a limitat numărul de comisioane la: comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensație în cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor, după caz, penalități, precum și un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor. De aici s-a iscat un conflict puternic între clienţi şi bănci, după ce creditorii au decis să rebotezeze comisioanele devenite ilegale.

Curtea a respins şi argumentul Volksbank potrivit căruia limitarea numărului de comisioane „diminuează posibilitățile de acces ale clienților stabiliți în România la creditele de consum propuse de societăți care sunt stabilite în alte state membre, și în consecință, încalcă normele tratatului în materia liberei prestări a serviciilor”.

În fine, Curtea a stabilit că statul român poate, chiar dacă nu este prevăzut în directiva europeană, să dea dreptul protecţiei consumatorilor de a aplica sancţiuni băncilor în cazul în care clienţii formulează plângeri care se dovedesc a fi întemeiate.

Menţiunea CJUE: „Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară„.

Textul intergral al hotărârii

Comunicatul de presă

Te-ar mai putea interesa și
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele sunt cele mai slabe. Bulgaria și Serbia trec în fața României la digitalizare
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele ...
România are cele mai bune premise pentru digitalizare în Europa de Sud-Est, dar obține cele mai slabe rezultate în transformarea acestei infrastructuri în beneficii concrete pentru populație,......
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele de la  titluri – Calcule concrete
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele ...
Statul nu mai este fără concurență în lupta pentru banii românilor care vor să economisească printr-o metodă sigură, ...
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri de hypermarketuri. Studiu de caz Kaufland
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri ...
Produsele coreene de înfrumusețase au devenit vârful de lance al categoriei în marile lanțuri de hypermarketuri. Unele ...
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în 2025. NU s-a datorat CAS pentru majoritatea. CASS s-a plătit plafonat EXCLUSIV
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în ...
Cel mai mare venit net din drepturi de autor, încasat de o persoană fizică în 2025, e de 25 de milioane de lei pe an, ...