Pöttering: „Aderarea României a fost prematură”

DW: Vă număraţi printre cei mai experimentaţi politicieni din UE şi aţi văzut destule conflicte. Cât de gravă este acum situaţia din perspectiva crizei euro?

Hans-Gert Pöttering: Ne aflăm într-o fază dificilă cu provocări dure, dar provocări au existat mereu în politica de integrare europeană. Cred că provocările pot fi depăşite întrucât Germania, cu Angela Merkel la conducerea guvernului, contribuie decisiv la acest proces. Fără a dori să cosmetizez prea mult, sunt încrezător că şi instituţiile europene urmează acelaşi drum.

Înainte, în Europa, se vorbea mult despre bunăstare şi progres. Acum, temerile privind o posibilă destrămare a Uniunii au acaparat discuţiile. Este UE ameninţată cu pieirea?

Nu cred că UE este zguduită. Deseori, în dezbaterile publice, se dramatizează; situaţia e prezentată ca fiind mult mai gravă ca în realitate. Dacă ne uităm puţin la americani vom constata că, în SUA, există diferende puternice, de pildă în cazul reformei sănătăţii. Ai impresia că adversarii politici de acolo nu se găsesc într-o competiţie, ci sunt adevăraţi duşmani. Sau priviţi la China, a cărei societate este copleşită de violenţa conflictelor generate de încălcarea drepturilor omului. Dacă privim în afara UE, multe se relativizează şi ne dăm seama că, ce-i drept, în Uniune nu trăim ca în paradis, dar că facem parte dintr-o comunitate mult mai bună ca altele (…).

În Europa sporesc nu numai problemele de natură economică, ci şi presiunile politice. Bruxelles-ul critică România şi Ungaria, ţări cărora le reproşează deficienţe de democraţie. Sunt aceste două cazuri un semn că în Europa pândeşte pericolul apariţiei prăpastiei politice?

Este o întrebare importantă din care reiese limpede că în UE nu mai există nicio politică naţională izolată. Dacă în România sunt încălcate principiile statului de drept, este dreptul, dar şi datoria ţărilor membre, a popoarelor şi a politicienilor din UE să intervină; principiul neamestecului nu mai este valabil (…) Dacă permitem încălcarea principiilor democraţiei înseamnă că erodăm bazele Uniunii Europene. Dreptatea deţine puterea, nu puterea deţine dreptatea – aşa cum des s-a întâmplat în istoria Europei şi s-a ajuns la războaie. În ziua de azi există o justiţie pe care trebuie s-o apărăm cu toate mijloacele de care dispunem, scrie Deutsche Welle.

Pe fondul problemelor deja existente în UE, credeţi că ar putea fi luată în considerare o sistare a procesului de extindere?

N-aş merge chiar atât de departe cu o asemenea apreciere, dar trebuie să învăţăm din experienţa cu România. În mod evident, aderarea României a fost prematură. Nu vrem să excludem România fiindcă şi această ţară aparţine familiei europene. Dar, în viitor, în UE ar trebui acceptate numai statele despre care ştim sigur că vor respecta principiile UE. Nu numai pe hârtie, ci şi în realitate. Exemplul României ne-ar putea învăţa să fim ceva mai rezervaţi în privinţa procesului de extindere.